Când durerea de spate se lasă pe picior, fuga la doctor! Ne explică de ce dr. Vasilia Iorgoveanu, medic specialist reumatolog

09.03.2021 | Paula Rotaru
Când durerea de spate se lasă pe picior, fuga la doctor! Ne explică de ce dr. Vasilia Iorgoveanu, medic specialist reumatolog
Sursa foto: Facebook Dr. Vasilia Iorgoveanu

Dacă durerea de spate se lasă pe picior, nu mai amâna, programează cât mai curând o vizită la doctor! Discul „sărit” poate fi cauza durerii puternice pe care o resimți la nivelul spatelui și care se lasă pe unul sau pe ambele picioare. La fel de bine poate fi vorba despre scolioză sau, în cazurile grave, despre o afecțiune tumorală, mai ales dacă durerea apare și dispare și ține mai mult de 3 luni.

Despre durerea de spate care se lasă pe picior, manifestările bolilor reumatologice, „preferința” lor pentru sexul feminin, dar și despre factori de risc, prevenție, tratamente noi, remedii naturale și alimente antiinflamatoare ne vorbește în continuare dr. Vasilia Iorgoveanu, medic specialist reumatolog, Doctor în științe medicale, cu competențe în ecografia aparatului locomotor și trainer EULAR în ecografia musculoscheletală.

CSÎD: Foarte multe persoane, cu precădere vârstnicii, dar în ultima perioadă și tinerii, se plâng de dureri lombare puternice. Care sunt, din perspectiva medicului reumatolog, primele suspiciuni în privința diagnosticului?

Dr. Vasilia Iorgoveanu: Într-adevăr, durerea lombară este simptomul cel mai frecvent pentru care pacienții se prezintă la medicul reumatolog. De cele mai multe ori, pacientul descrie destul de bine factorul declanșator și recunoaște dureri asemănătoare în trecut. Ca medic, caut semne de alarmă precum intensitatea durerii, permanența ei, regiunea anatomică în care se extinde și dacă asociază și alte semne clinice.

Durerea de spate se lasă pe picior și apar furnicături, înțepături, senzație de arsură

CSÎD: Dacă durerea de spate se lasă pe picior, aveți deja o imagine mai clară asupra cauzei?

Dr. Vasilia Iorgoveanu: Durerea care are origine în zona lombară și asociază o senzație de arsură, înțepătură, furnicături la nivelul membrelor inferioare ne poate indica o afectare nervoasă secundară afecțiunii lombare. În funcție de localizarea senzației pe care o descrie pacientul ne putem da seama în timpul consultației la ce nivel al coloanei este cel mai probabil afecțiunea.

CSÎD: Ne puteți face un tablou clinic pentru cel mai des întâlnite boli reumatologice?

Dr. Vasilia Iorgoveanu: Reumatologia cuprinde afecțiuni ale articulațiilor și părților moi (mușchi, tendoane, ligamente). Cea mai frecventă afecțiune este artroza – o boală degenerativă (de îmbătrânire) a structurilor articulare care poate apărea la orice articulație – de la articulații mici ale mâinii până la ale șoldului (coxartroză) sau ale coloanei (spondiloză).

Bolile inflamatorii reumatismale ocupă iar un loc important: poliartrita reumatoidă este o afecțiune invalidantă dacă nu este tratată la timp; spondilita anchilozantă apare la pacienți tineri și are nevoie de control riguros.

Mai puțin frecvente, dar extrem de complexe, sunt bolile autoimune cu afectare articulară și musculară, precum lupusul eritematos sistemic, scleroza sistemică, miopatiile autoimune.

Disc „sărit”, obezitate, scolioză – pot fi cauze pentru care durerea de spate se lasă pe picior

CSÎD: Există o „preferință” pentru un anumit sex în privința acestor afecțiuni?

Dr. Vasilia Iorgoveanu: În anumite afecțiuni, da. De exemplu, lupusul eritematos sistemic și poliartrita reumatoidă afectează mai mult femeile, pe când spondilita anchilozantă apare mai frecvent la bărbați tineri.

CSÎD: Care sunt principalii factori de risc implicați în apariția acestor dureri care radiază în membrele inferioare?

Dr. Vasilia Iorgoveanu: Dacă durerea lombară se asociază cu iradiere pe traiect nervos la unul sau la ambele membre inferioare, cel mai probabil discul intervertebral a alunecat și/sau a apărut o inflamație locală care a iritat nervul respectiv. Dacă durerea de spate se lasă pe picior și este acută, adică a apărut spontan, cel mai probabil a fost o acțiune care a determinat-o: fie ridicarea bruscă a unei greutăți, fie o mișcare de rotație cu aplecare. Dacă durerea durează de peste 3 luni cu perioade de durere și de remisie, trebuie investigată cauza. Poate fi greutatea prea mare, scolioză asociată, o afecțiune inflamatorie sau tumorală.

Artroza nu poate fi evitată, toți o vom face, dar nu toți trebuie să suferim din cauza ei 

CSÎD: Sunt bolile reumatologice evitabile? Ce putem face în acest sens?

Dr. Vasilia Iorgoveanu: Prevenția este cuvântul-cheie al medicinei contemporane. Noi, medicii, ne dorim să evităm agravarea bolilor pacienților noștri, depistându-le devreme, stimulând un stil de viață sănătos cu exercițiu fizic zilnic minimum 30 minute, tratându-le la timp și monitorizând frecvent.

Artroza nu poate fi evitată, toți o vom face, dar nu toți trebuie să suferim din cauza ei. Menținerea mobilității articulare și păstrarea unei greutăți corporale adecvate ajută.

Despre bolile autoimune este important să le știm existența în familie, să ne conectăm cu un medic reumatolog pentru a fi monitorizați.

Tratamente noi pentru boli vechi

CSÎD: Iar dacă am ajuns deja în stadiul de boală diagnosticată, care sunt opțiunile de tratament?

Dr. Vasilia Iorgoveanu: Reumatologia este o specialitate foarte vastă. Bolile de care ne ocupăm pot fi tratate printr-un stil de viață sănătos, dar și prin terapii biologice complexe.

În boala artrozică, de exemplu, nu este necesar tot timpul un tratament medicamentos. De multe ori, simple exerciții de mobilitate pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.

În boli precum poliartrita reumatoidă, acest lucru nu este suficient. Pentru a putea „liniști” boala apelăm la tratament medicamentos extrem de variat și personalizat.

CSÎD: S-au făcut progrese în privința terapiei medicamentoase pentru poliartrită reumatoidă, osteoartrită, spondilită etc.?

Dr. Vasilia Iorgoveanu: S-au făcut și încă se fac. În ciuda cercetărilor încetinite pe durata pandemiei, au apărut terapii noi și sunt în studiu multe altele.

În poliartrita reumatoidă au apărut noi medicamente biologice, pe lângă terapiile anti-TNF alfa, inhibitorii de Jak-kinaze.

În spondilita anchilozantă au apărut molecule noi antiinflamatoare care încetinesc semnificativ progresia bolii.

În osteoartrită sau artroză încă nu există un medicament „minune” care să anuleze această „îmbătrânire” a articulațiilor, însă există câteva terapii care, administrate în mod personalizat, pot încetini progresia bolii.

Unguentele cu gheara diavolului sau cu extract de scoarță de salcie și capsaicină ajută la ameliorarea durerii din artroză

CSÎD: Există dovezi științifice care să susțină eficiența anumitor suplimente sau unguente din plante în ameliorarea durerilor cauzate de bolile reumatologice?

Dr. Vasilia Iorgoveanu: În privința suplimentelor alimentare cu glucozaminoglicani (glucozamină, condroitin sulfat) sunt nenumărate dezbateri în legătură cu eficiența acestora.

Un studiu recent arată că absorbția acestor suplimente nu se face deloc în cartilajul articular, acestea fiind eliminate la nivel renal și intestinal. Bineînțeles, avem nevoie de multe dovezi ca să dovedim sau nu eficiența unor terapii. În momentul actual, părerile sunt împărțite în privința acestui lucru.

În 2001 a fost publicată o metaanaliză care a studiat eficiența unguentelor/comprimatelor din plante în artroză și dureri lombare cauzate de spondiloză. Autorii au concluzionat că unguentele cu gheara diavolului, suplimentele care conțin extract de ulei de avocado sau unguentele cu extract de scoarță de salcie și capsaicină ajută la ameliorarea durerii din artroză.

Dieta mediteraneeană, asociată cu o reducere a activității inflamatorii

CSÎD:  Se vorbește tot mai des în ultimii ani despre inflamații, despre alimente cu potențial antiinflamator. Poate să ajute regimul alimentar în combaterea inflamațiilor și, implicit, să amelioreze simptomele bolilor inflamatorii musculoscheletale? Care sunt aceste alimente cu efecte antiinflamatoare și care sunt cele pe care ar trebui să le evităm sau să le consumăm cu moderație?

Dr. Vasilia Iorgoveanu: Mecanismele prin care se declanșează o reacție inflamatoare în corpul nostru sunt diferite. În comunitatea medicală încă este un nivel de incertitudine pentru beneficiile unei diete restrictive.

În poliartrita reumatoidă (PR), care este o boală autoimună ce distruge articulațiile prin inflamație, sunt studii care asociază această inflamație cronică cu disbioza intestinală (la nivelul colonului sunt mai multe bacterii patogene). Mai mult, pacienții obezi cu PR au sinovită (inflamația membrane sinoviale) persistentă.

Ceea ce știm este că o nutriție sănătoasă de tipul dietei mediteraneene și bogată în pește se asociază cu reducere a activității inflamatorii și o creștere a vitalității la pacienții cu PR. Mai mult, suplimentarea cu acizi grași polinesaturați Omega 3 poate reduce rigiditatea matinală, durerea articulară și consumul de antiinflamatoare.

Sunt câteva studii care au cercetat postul (fasting= 8 ore alimentație normală, nimic în rest). Acestea au arătat o scădere a indicilor inflamatori (CRP, Il-6, VSH) și pacienții au raportat că se simt mai bine, însă nu au raportat rezultate consistente în privința îmbunătățirii bolii pe termen lung sau modificări în flora intestinală.

Mai mult, la încetarea postului, inflamația revine precum și durerea. Alți autori sugerează după perioada postului o etapă vegetariană sau lacto-vegetariană, însă nu avem rezultate concludente asupra beneficiului.

În ceea ce privește artropatia psoriazică (psoriazis cutanat și inflamația articulațiilor), scăderea în greutate îmbunătățește semnificativ activitatea bolii, iar postul pare să aibă efect asupra limfocitelor T, implicate în patogenia acestei boli.

În concluzie, o dietă echilibrată contribuie la o viață sănătoasă. Rezultatele în privința anumitor diete încă sunt controversate, însă postul acționează asupra mecanismelor celulare și reglează metabolismul celulelor imune. Beneficiile sunt raportate mai ales la pacienții obezi, însă ar trebui să mai studiem efectele dietelor restrictive la pacienții vârstnici și normoponderali.

Bibliografie:

https://www.uptodate.com/contents/whats-new-in-rheumatology

Angelides S, Manolios N Correspondence on ‘Glucosamine and O-GlcNAcylation: a novel immunometabolic therapeutic target for OA and chronic, low-grade systemic inflammation?’Annals of the Rheumatic Diseases  Published Online First: 27 January 2021. https://doi:10.1136/annrheumdis-2020-219694

Long, K. Soeken, E. Ernst, Herbal medicines for the treatment of osteoarthritis: a systematic review, Rheumatology, Volume 40, Issue 7, July 2001, Pages 779–793, https://doi.org/10.1093/rheumatology/40.7.779

Fontana L, Villareal DT, Das SK, Smith SR, Meydani SN, Pittas AG, et al. CALERIE Study Group. Effects of 2-year calorie restriction on circulating levels of IGF-1, IGF-binding proteins, and cortisol in nonobese men and women: a randomized clinical trial. Aging Cell 2016 Feb;15(1):22-7. [https://doi.org/10.1111/acel.12400] [PMID: 26443692] [PMCID: PMC4717266]

Longo VD, Mattson MP. Fasting: molecular mechanisms and clinical applications. Cell Metab 2014; 19:181-92. [https://doi. org/10.1016/j.cmet.2013.12.008] [PMID: 24440038] [PMCID: PMC3946160]

Alirezaei M, Kemball CC, Flynn CT, Wood MR, Whitton JL, Kiosses WB. Short-term fasting induces profound neuronal autophagy. Autophagy 2010 Aug 16;6(6):702-10. [https://doi.org/10.4161/ auto.6.6.12376] [PMID: 20534972] [PMCID: PMC3106288]

Yang Z, Matteson EL, Goronzy JJ, Weyand CM. T-cell metabolism in autoimmune disease. Arthritis Res Ther 2015 Feb 11;17:29. [https://doi.org/10.1186/s13075-015-0542-4] [PMID: 25890351] [PMCID: PMC4324046]

Faris MA, Kacimi S, Al-Kurd RA, Fararjeh MA, Bustanji YK, Mo- hammad MK, Salem ML. Intermittent fasting during Ramadan attenuates proinflammatory cytokines and immune cells in healthy subjects. Nutr Res 2012 Dec;32(12):947-55. [https://doi. org/10.1016/j.nutres.2012.06.021] [PMID: 23244540]

Adawi M, Watad A, Brown S, Aazza K, Aazza H, Zouhir M, et al. Ramadan Fasting Exerts Immunomodulatory Effects: Insights from a Systematic Review. Front Immunol 2017;8:1144. [https:// doi.org/10.3389/fimmu.2017.01144] [PMID: 29230208] [PMCID: PMC5712070]

Vaahtovuo J, Munukka E, Korkeamäki M, Luukkainen R, Toivanen P. Fecal microbiota in early rheumatoid arthritis. J Rheumatol 2008;35(8):1500-5. [PMID: 18528968] Alivernini S, Tolusso B, Gigante MR, Petricca L, Bui L, Fedele AL, Di Mario C, et al. Overweight/obesity affects histological features and inflammatory gene signature of synovial membrane of Rheumatoid Arthritis. Sci Rep 2019 Jul 18;9(1):10420. [https://doi.org/10.1038/ s41598-019-46927-w] [PMID: 31320744] [PMCID: PMC6639364]

Skoldstam L, Hagfors L, Johansson G. An experimental study of a Mediterranean diet intervention for patients with rheumatoid arthritis. Ann Rheum Dis 2003 Mar;62(3):208-14. [https://doi.org/10.1136/ ard.62.3.208] [PMID: 12594104] [PMCID: PMC1754463]

Jon Love T, Zhu Y, Zhang Y, Wall-Burns L, Ogdie A, Gelfand JM, et al. Obesity and the risk of psoriatic arthritis: A population-based study. Ann Rheum Dis 2012;71:1273. [https://doi.org/10.1136/ annrheumdis-2012-201299] [PMID: 22586165] [PMCID: PMC3645859]

Adawi M, Damiani G, Bragazzi NL, Bridgewood C, Pacifico A, Conic RRZ, et al. The Impact of Intermittent Fasting (Ramadan Fasting) on Psoriatic Arthritis Disease Activity, Enthesitis, and Dac- tylitis: A Multicentre Study. Nutrients 2019 Mar 12;11(3). pii: E601. [https://doi.org/10.3390/nu11030601] [PMID: 30871045] [PMCID: PMC6471071]