Dr. Ionel Copaci, gastroenterolog: flora intestinală echilibrată, secretul sănătăţii organismului VIDEO

Şef lucrări dr. Ionel Copaci, medic primar medicină internă şi gastroenterologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni din Bucureşti, explică importanţa florei intestinale în organism şi soluţiile pentru a o menţine în echilibru.
02.07.2020 | Autori: Beatrice Osanu, Raluca Neagu

În organismul uman, trăiesc mii de miliarde de bacterii şi alte microorganisme care formează microbiota umană. Aceasta este compusă din microorganisme benefice, simbiotice, care coexistă cu cele dăunătoare.

Studii recente demonstrează că rata ar fi de 1,3 până la 3 celule microbiene la o celulă umană. În funcţie de localizare, se disting microbiota pielii, cea a căilor respiratorii, a tractului gastro-intestinal, a tractului genito-urinar, a ochilor şi a urechii externe. Un rol important în funcţionarea organismului uman îl are are flora intestinală, parte a microbiotei. Aceasta ne protejează împotriva agenţilor infecţioşi, ajută la sinteza aminoacizilor esenţiali şi a mai multor vitamine şi ne influenţează echilibrul psiho-emoţional.

Există mai mulţi factori care pot pertuba flora intestinală precum tratamentele cu antibiotice, dietele dezechilibrate, excesul de grăsimi şi glucide, lipsa aportului suficient de fibre. La ora actuală, flora intestinală poate fi susţinută printr-o dietă echilibrată, dar şi prin aportul de suplimente cu probiotice.

Despre importanţa florei intestinale în organism şi soluţiile pentru a o menţine în echilibru am stat de vorbă în cadrul unui proiect educaţional CSID, susţinut de gama Jarro-Dophilus de la Secom, cu şef lucrări dr. Ionel Copaci, medic primar medicină internă şi gastroenterologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni din Bucureşti.

CSÎD: Care este rolul florei intestinale în funcţionarea organismului uman?

Dr. Ionel Copaci: Hipocrate afirma în urmă cu peste 2000 de ani că orice boală îşi are originea la nivelul intestinului. Această afirmaţie şi-a dovedit veridicitatea în ultimii ani de când cercetătorii s-au aplecat asupra studiului microbiomului, adică a totalităţii microorganismelor benefice, dar şi patogene care pot exista la nivelul tractului intestinal.

Flora microbiană îşi face simţită prezenţa încă din primul an de viaţă: nou-născutul provine dintr-un mediu steril şi se colonizează cu bacterii când trece prin tractul vaginal, când intră în contact cu tegumentul mamei şi ulterior, prin alimentaţie. Flora pe care o dobândeşte copilul la naştere şi în primul an de viaţă e foarte importantă, pentru că, de acest microbiom, va depinde funcţionarea tractului digestiv şi nu numai, în următorii ani. Şi ca să vă dovedesc această afirmaţie, s-a arătat că disbioza (dezechilibrul florei intestinale) la copii va genera tulburări importante la vârsta de 7 ani, în special obezitate.

Un rol foarte important apare încă de la naştere: microbiomul reglează funcţia imunitară, respectiv raportul dintre limfocitele T, helper 1, helper 2, foarte importantă fiind dezvoltarea primei clase, helper 1, pentru că dacă se dezvoltă a doua clasă, helper 2, atunci aceşti copii sunt predispuşi la tot felul de alergii, în special la alergiile la lapte de vacă. Deci este foarte important ce microbiom moşteneşte copilul.

La nivelul intestinului, flora microbiană acţionează asupra celulelor epiteliale intestinale colonice. Aceste celulele au nişte punţi intercelulare formate din inocludin şi zonulin, două peptide. Aceste punţi intercelulare asigură permeabilitatea tractului intestinal. De această permeabilitate depinde ceea ce se va întâmpla în viitor, dacă prin peretele intestinal vor trece toxine în sânge care mai departe, ar putea ajunge la nivelul ficatului, creierului şi în restul organismului. Permeabilitatea poate să fie normală sau crescută.

Trebuie să spunem că la nivel intestinal, microbiota sintetizează o serie de produşi metabolici, termenul utilizat este de metabolom (fiecare individ are un microbiom şi un metabolom). În acest metabolom, intră produşii de metabolism, cu rol în funcţionarea intestinului şi a organismului. Un exemplu ar fi producţia de transmiţători, cu rol în funcţionarea sistemului nervos central, cum sunt 5-hidroxi- triptamila, melatonina, serotonina. Aceşti produşi sintetizaţi într-o cantitate mai mică sau mai mare pot ajunge la nivelul sistemului nervos central şi aici reglează toate funcţiile cerebrale.

CSÎD: Care este legătura dintre o floră sănătoasă şi un nivel optim de vitamine în organism?

Dr. Ionel Copaci: O floră benefică este răspunzătoare de o producţie normală de vitamine, mai ales vitamina C, dar şi vitamina A şi vitamina E. Pe de altă parte, această floră acţionează asupra carbohidraţilor din fibrele vegetale pe care le scindează în acizi graşi cu lanţ scurt: acidul acetic, propionic şi butiric. Aceşti acizi sunt foarte importanţi. În primul rând, asigură energia organismului.

Odată transportaţi la nivel seric, ajung în ficat şi aici pot stimula lipogeneza, mai ales acidul acetic şi cel propionic. Dacă sunt prea mulţi, pot favoriza formarea de grăsimi. Pe de altă parte, acidul butiric este principalul metabolit, factor care protejează celulele intestinale. Este dovedit că administrarea de acid butiric la pacienţii cu alergii intestinale conduce la remisiunea simptomelor. O floră benefică va produce un nivel corespunzător de acid butiric.

CSÎD: Aţi enumerat o mulţime de roluri importante ale florei intestinale. Care sunt factorii perturbatori ai acesteia?

Dr. Ionel Copaci: Perturbarea florei intestinale poate apărea în primii ani de viaţă, în funcţie de obiceiurile gravidei, de medicamentele pe care le ia. S-a dovedit că atât antibioticele, cât şi inhibitorii de pompă de protoni folosiţi în tratamentul de tip gastrită, ulcer influenţează microbiomul. De asemenea, alimentaţia este un factor perturbator important. Dietele bogate în grăsimi saturate şi glucide determină o modificare majoră a florei microbiene. În ultima vreme, se acordă foarte mare importanţă fructozei din băuturile de pe piaţă. Este vorba despre fructoza artificială şi de sucroză. Nu acelaşi lucru se întâmplă cu fructoza din fructe. Cea industrială favorizează înmulţirea unei flore anormale care ar putea scinda legăturile intercelulare de la nivel intestinal şi va permite trecerea în sânge a unor compuşi toxici.

CSÎD: Foarte multă lume cunoaşte impactul antibioticelor asupra florei intestinale. Care este explicaţia medicală?

Dr. Ionel Copaci: Fiind nişte molecule extrem de potente, antibioticele antibacteriene, mai ales cele cu spectru larg, generează dispariţia germenilor benefici de tip bifidobacterii, lactobacili care sunt mult mai sensibili la antibiotice faţă de germenii gram negativi, mai ales Clostridium dificille. Aceşti germeni rezistă la antibiotice, în cursul tratamentului ei proliferează, ajung să fie dominatori şi atunci lezează membrana intestinală, generează un răspuns inflamator local şi ulterior, sistemic, şi apare sindromul diareic, prin lezarea membranei intestinale. În acest context, importanţa suplimentării cu probiotice a fost în primul rând evidenţiată la pacienţii care utilizau antibiotice şi care prezentau frecvent un sindrom diareic asociat antibioticelor.

CSÎD: Ce ne puteţi spune despre cezariană şi lipsa alăptării în primul an de viaţă? Ce impact au asupra florei intestinale?

Dr. Ionel Copaci: Sunt articole care susţin că o naştere pe cale chirurgicală, prin cezariană, şi lipsa alimentaţiei naturale la sân conduc la modificarea microbiomului. Aceşti copii au o predispoziţie mult mai mare de a dezvolta obezitate şi alergie la laptele de vacă, dar şi o serie de alte alergii, de boli atopice, pentru că flora microbiană pe care o capătă micuţii este una anormală, în care domină firmicutele şi lagnospiraceele.

CSÎD: Cum putem menţine echilibrul florei intestinale şi care sunt cele mai bune surse de probiotice şi de fibre?

Dr. Ionel Copaci: Înainte de a vorbi despre aceste produse, extrem de numeroase, trebuie să spun că noi medicii ar trebui să cunoaştem foarte bine compoziţia fiecărui produs, ce tulpini conţine, în ce cantitate. Ar fi ideal să cunoaştem şi profilul microbiomului pacientului, care este dezechilibrul, şi noi să intervenim cu acele tulpini. De la o singură tulpină, aceste probiotice au început să conţină 4,6, 8 tulpini, în cantităţi din ce în ce mai mari, trecând de un miliard şi ajungând unele la zeci de miliarde. Este foarte important acest lucru pentru că fiecare tulpină are un rol anume.

De asemenea, alimentaţia are un rol foarte important în acest echilibru microbian intestinal. Într-o structură normală a microbiomului, dietele bogate în grăsimi saturate şi în glucide conduc la o pertubare majoră. De aceea, în ultima vreme, s-a acordat un rol foarte important dietelor care conţin fibre vegetale, solubile şi insolubile. Recomandăm pacienţilor minimum 30-35 de grame de fibre vegetale pe zi. Aceste fibre au un rol foarte important pentru că favorizează dezvoltarea florei de tip bifidobacter şi lactobacil, producţia de acizi graşi cu lanţ scurt şi au calorii foarte puţine: 100 de grame de fibre au numai două calorii. Aşa că recomandăm consumul de legume precum varză, broccoli, varză de Bruxelles, linte, fasole, dar şi de fructe precum perele, citricele, nucile, bogate în fibre insolubile şi solubile.

Fibrele solubile au rolul de a da senzaţia de saţietate, de a controla absorbţia de glucoză şi colesterol, iar fibrele insolubile absorb lichid intestinal, îşi măresc volumul şi asigură un tranzit intestinal corect, adică peristaltismul. Fiecare persoană ar trebui să consume zilnic 5 legume şi fructe. Un alt aspect important este modul de pregătire a alimentelor: de exemplu, prin fierbere, se distruge între 55 şi 80 la sută din conţinutul de vitamine şi minerale. De aceea, trebuie să asigurăm o pregătire corespunzătoare a alimentelor, prin prăjire cu aer fierbinte, air frying-ul, sau prin sotare în vase de tip wok sau prin gătirea la aburi. Acestea sunt 3 mijloace de gătire foarte sănătoase care păstrează conţinutul alimentelor şi gustul în acelaşi timp.

CSÎD: Ce ne puteţi spune despre alimentele fermentate?

Dr. Ionel Copaci: Alimentele fermentate au şi ele un rol important pentru că aduc o floră microbiană benefică. De exemplu, dacă vorbim despre brânzeturile cu mucegai, pe care multă lume le adoră, acele mucegaiuri sunt foarte bine studiate de-a lungul timpului şi s-a arătat că odată ingerate la nivel intestinal, au efect benefic pentru că reglează adeziunea florei microbiene la epiteliul intestinal.

CSÎD: Care sunt avantajele suplimentelor cu probiotice, prebiotice şi simbiotice şi de ce nu este de ajuns doar un iaurt pe zi pentru a avea o floră intestinală sănătoasă?

Dr. Ionel Copaci: În iaurturi şi alimente, cantităţile de probiotice, prebiotice şi simbiotice sunt extrem de mici. Sigur că alimentele au un rol important, dar nu putem să ne bazăm, de exemplu, doar pe un produs lactat care conţine o tulpină de probiotice atunci când dorim să echilibrăm un microbiom. De aceea, ne bazăm pe suplimentele cu probiotice care asociază mai multe tulpini. S-au s-au descoperit tulpini cum este bacilus mezentericus care funcţionează ca prebiotic pentru celelalte tulpini probiotice.

Probiotic înseamnă nişte tulpini benefice sănătăţii individului şi cele mai frecvente sunt tulpinile de lactobacili şi bifidobacter, iar prebioticele sunt reprezentate de inulină, fructoligozaharide, galactooligozaharide sau xilooligozaharide. Acestea sunt substanţe care ajută la proliferarea florei de tip lactobacil şi bifidobacter şi în acelaşi timp, au un rol şi asupra mucoasei intestinale, crescând permeabilitatea care de multe ori este scăzută.