Termografia, investigația fără radiații. Ce este și pentru ce afecțiuni se recomandă

  • Publicat:
Termografia, investigația fără radiații. Ce este și pentru ce afecțiuni se recomandă
Sursa foto: Shutterstock

Termografia nu poate înlocui mamografia în depistarea cancerului de sân, deoarece are o sensibilitate destul de redusă și poate induce rezultate fals pozitive. Cu toate acestea, poate fi luată în calcul ca metodă complementară investigațiilor senologice clasice, respectiv mamografie și ecografie. 

De regulă, termografia este indicată mai mult la femeile tinere, cu sâni denși, înainte de vârsta de 50 ani. Procedura este neiradiantă și nedureroasă, dar aceste avantaje nu trebuie să cântărească prea mult în ceea ce privește screeningul cancerului mamar, deoarece, subliniem, nu este o metodă foarte precisă și există riscul obținerii unui rezultat fals pozitiv, care să sugereze leziuni canceroase deși acestea nu există. Se estimează că termografia digitală modernă detectează doar 1 din 4 cancere, iar în cazul unei termograme pozitive, probabilitatea de cancer este de 24%.

Despre această investigație am aflat mai multe detalii de la Dr. Liana Păuna-Cristian, medic primar radiologie și imagistică medicală, cu specializare în RMN de sân și pelvis feminin.

CSID: Ce este termografia?

Dr. Liana Păuna-Cristian: Termografia este o investigație noninvazivă, nedureroasă și neiradiantă, complementară investigațiilor senologice clasice (mamografie și ecografie).

Termografia utilizează o cameră infraroșu și se bazează pe analiza repartizării temperaturii pe suprafaţa corpului (analiza punctelor „reci” şi „fierbinţi”), respectiv a fluxului sangvin la nivel tisular.

Ideea care stă la baza acestui test este că în timpul multiplicării celulare, celulele canceroase au nevoie de mult oxigen, determinând creșterea fluxului sangvin și implicit creșterea temperaturii la acest nivel.

CSID: Ce afecțiuni pot fi diagnosticate cu ajutorul termografiei?

Dr. Liana Păuna-Cristian: Cu ajutorul termografiei pot fi detectate formațiuni tumorale mamare cu rată crescută de proliferare, dar și infecții/inflamații.

Notez însă că termografia are specificitate redusă, motiv pentru care nu poate fi folosită ca singură metodă de diagnostic pentru leziunile mamare și în niciun caz ca metodă de screening pentru depistarea cancerului mamar.

Informațiile aduse de termografie au valoare reală doar dacă aceasta se efectuează complementar mamografiei și, mai mult decât atât, leziunile decelate termografic necesită caracterizare suplimentară cu examen ecografic.

CSID: Cum se pregătesc pacientele pentru termografie și în ce constă procedura? 

Dr. Liana Păuna-Cristian: Pacientele nu au nevoie de o pregătire specifică înainte de efectuarea termografiei, poate doar renunțarea la aplicarea de creme/deodorante pe suprafața examinată.

Procedura este simplă, nu durează mai mult de 30 de minute și începe cu dezbrăcarea pacientei în porțiunea superioară a corpului, aclimatizarea la temperatura camerei (cca. 15 minute), inspecția sânilor (pentru notarea datelor clinice: anomalii palpatorii, zone dureroase, prezența de adenopatii axilare etc.), urmată de poziționarea pacientei în fața camerei de filmat ultraperformante, cu obținerea de către tehnician a unei serii de 6 imagini, frontale și laterale, ale ambilor sâni.

Imaginile în infraroșu vor fi transmise și prelucrate ulterior de un calculator. Rezultatul va fi o hartă termografică, cu imagini în diverse tonuri de culoare, care vor fi interpretate de către un specialist, aspectul fiind încadrat într-o clasificare standardizată termobiologică: TH 1 – normal uniform non-vascular, TH 2 – normal uniform vascular, TH 3 – echivoc, TH 4 – anormal, TH 5 – sever.

CSID: Termografia ajută și în depistarea cancerului la sân? Reprezintă o alternativă a mamografiei?

Dr. Liana Păuna-Cristian: Termografia ajută la depistarea cancerului mamar, dar ca metodă de investigație complementară mamografiei, fără a o putea înlocui. Există chiar și o avertizare în acest sens, din partea FDA (Food and Drug Administration), de a nu folosi termografia ca singură metoda de investigare a sânilor.

Așa cum am explicat, termografia se bazează pe creșterea temperaturii locale la nivel lezional, dar poate să nu detecteze o leziune canceroasă cu rată redusă de multiplicare (mai puțin agresivă) sau poate induce rezultate fals pozitive, în cazul unor inflamații, de tip mastită, care la rândul lor determină creșterea temperaturii locale.

CSID: Cui îi este indicată această procedură?

Dr. Liana Păuna-Cristian: În general, termografia este indicată mai mult la femeile tinere, cu sâni denși, înainte de vârsta de 50 ani, având în vedere că densitatea sânului nu influențează rezultatele acestui test.

CSID: Există posibile efecte secundare și riscuri după această procedură?

Dr. Liana Păuna-Cristian: Deși termografia în sine este o investigație sigură (non-invazivă, nedureroasă, neiradiantă), rata de rezultate fals pozitive este ridicată (rata depistării de imagini care sugerează leziuni canceroase deși acestea nu există).

Publicații recente, care au măsurat acuratețea termografiei digitale moderne (Kontos și asociații) arată că această metodă senologică de investigație este cea mai puțin precisă, cu o sensibilitate de doar 25% și o valoare predictivă pozitivă de 24%.

Cu alte cuvinte, termografia digitală modernă detectează doar 1 din 4 cancere, iar în cazul unei termograme pozitive, probabilitatea de cancer este de 24%.

Tocmai de aceea, termografia nu poate reprezenta în sine un substitut al mamografiei. Există studii clinice prospective care au subliniat importanța completării investigațiilor cu termografie, după o mamografie cu leziuni, care arată că termografia digitală modernă are o valoare predictivă negativă de 82%.

Acest lucru înseamnă că dacă mamografia este anormală (cu leziuni) iar termografia este normală, există o probabilitate de 82% ca leziunile mamografice să fie cu certitudine benigne.

Dr. Liana Păuna-Cristian, medic primar radiologie și imagistică medicală, cu specializare în RMN de sân și pelvis feminin
Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Salată cu ciuperci și Mușchi File și paste cu Jambon de Curcan