Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: „Cauza cancerului mamar nu este cunoscută, de aceea nu există un program de prevenție”

Cancerul de sân are un debut silențios și pot trece chiar câțiva ani de la apariția primelor celule canceroase în sân și până la palparea unui nodul de 1-1,5 cm. De aceea participarea la programul de depistare a cancerului mamar prin mamografie, în termenii de vârstă și cu frecvența recomandată medical, constituie cea mai bună metodă de a descoperi precoce forme incipiente de cancer. Vorbim cu Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, medic-primar obstetrică ginecologie, despre această patologie.

Vârsta tânără, un factor de risc în cancerul de sân

De la ce vârstă apare cancerul la sân și ce favorizează apariția lui la vârste așa de tinere?

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: Cancerul de sân la o vârstă tânără este foarte rar. Cauza este apariția unor mutații genetice, de cele mai multe ori fără corelație familială. Deși se vorbește de cancer de sân la vârstă tânără când boala apare sub 40 de ani, sunt cazuri când ea apare sub 35 și chiar sub 30 de ani. Cancerul de sân la femeia tânără sau foarte tânără se deosebește de cancerul femeii peste 45-50 de ani. El este mai agresiv, este depistat în stadii mai avansate și este asociat cu un prognostic mai nefavorabil.

Recomandări

Ce trebuie să știi dacă te trezești cu ochii umflați dimineața

Ce șanse ai să rămâi însărcinată dacă trompele uterine sunt înfundate?

Diagnosticul este adesea întârziat și din cauza ideii generale că boala afectează femeia în premenopauză sau menopauză, precum și din cauza consistenței mai ferme a sânului care nu permite palparea tumorii mamare. Alte explicații sunt și lipsa conștientizării ideii de cancer la vârste foarte tinere și lipsa unui program de screening care să se adreseze acestei vârste.

Vârsta tânără este un factor de risc care afectează prognosticul și de aceea cancerul de sân la vârste tinere se tratează mai agresiv. Probleme particulare se pun și în legătură cu conservarea imaginii corporale (păstrarea sânului), a fertilității și a riscului mai mare de recidivă a bolii.

După atâția ani de când vedeți și studiați cancerul de sân, de când vă informați și participați la toate congresele pe temă, s-a descoperit, până la urmă, care este cauza acestui cancer de sân?

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: Cauza cancerului mamar nu este cunoscută. De aceea nu există un program de prevenție așa cum există în cancerul colului uterin, unde prevenția se face prin vaccinare. Cea mai clară explicație are la bază apariția unor mutații genetice care pot să apară corelate cu un istoric familial, dar și fără acest istoric. În fond numai 10% din cancerele mamare sunt explicate genetic.

Care sunt formele de depistare precoce a cancerului de sân?

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: Cea mai comună formă de prezentare a cancerului mamar este tumora sau un nodul sesizat la nivelul sânului. Tumora este mai ușor de sesizat și mai precoce la o femeie cu sânii mici și mai dificil și mai tardiv la o femeie cu sânii mari. Alteori mamelonul poate fi retras sau se pot palpa ganglioni măriți și nedureroși la subraț sau sânul poate fi asimetric. Unele femei care alăptează pot sesiza o înroșire a sânului, fără a avea însă febră. Poate fi o formă de cancer inflamator. Rareori se observă o scurgere sanghinolentă prin mamelon. Simptomele (durerea) sunt de obicei absente.

Pentru a depista un cancer de sân, o femeie trebuie să se prezinte la medic atunci când remarcă o modificare, chiar minoră, a sânului ei. Conștientizarea nu înseamnă palparea sânului, ci observarea sânului ca parte a propriului corp. Întrucât cancerul mamar este o problemă de sănătate publică, se impun programe de sănătate care își propun să depisteze precoce cancerul mamar.

Acest program se numește screening. El depistează boala la femei asimptomatice. Se adresează tuturor femeilor cu risc mediu, adică fără antecedente de cancer de sân personal sau familial, fără mutații genetice de risc, fără iradieri ale toracelui pentru alte boli maligne. Screeningul pentru cancerul de sân se face cu ajutorul mamografiei. Există deosebiri de vârstă și frecvență în ceea ce privește efectuarea mamografiei screening, între sistemele medicale nord-american și european.

Autopalparea: cum se face corect și care sunt primele semne 

Cum se face corect autopalparea și de la ce vârstă este indicată?

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: Deși palparea sistematică a sânului a fost recomandată în trecut ca o metodă de depistare a cancerului mamar, această recomandare nu a fost susținută de studii medicale extinse. Palparea nu a determinat creșterea numărului de cazuri depistate, a crescut neliniștea și a determinat investigații și intervenții care nu erau necesare. Noțiunea recomandată azi de specialiștii în patologia mamară și preluată și de organizațiile de femei care susțin campaniile mediatice de informare asupra cancerului mamar poartă numele de conștientizare. Femeile trebuie să fie avertizate de riscul cancerului mamar, care este cea mai frecventă afecțiune oncologică a femeii.

O femeie trebuie să se prezinte la medic atunci când remarcă o modificare chiar minoră a sânului ei. Conștientizarea nu înseamnă numai palparea sânului, ci observarea sânului ca parte a propriului corp. Palparea se poate face fie în cursul dușului sau al unei băi în cadă, cu corpul semi-întins. Pielea udă favorizează palparea. O altă modalitate este palparea șezând pe pat, în poziție semi-întinsă, aplicând pe pielea sânului o cremă cosmetică pentru a facilita alunecarea mâinii. Sânul drept va fi palpat cu mâna stângă, cu degetele întinse, comprimând ușor sânul pe peretele toracic. Sânul stâng va fi palpat identic cu mâna dreaptă.

Această autoexaminare poate începe după 35 de ani. O altă modalitate de autoexaminare este și privirea sânilor în oglindă, cu mâinile pe șolduri și apoi ridicate deasupra capului. Se vor observa simetria sânilor, a mameloanelor și orice altă modificare față de aspectul cunoscut.

Ce ar trebui să simțim la palpare ca să ne îngrijorăm?

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: Cel mai adesea palparea evidențiază un nodul, numit generic și tumoră. În cancer aceasta este fermă, nedureroasă și imprecis conturată. Ea este adesea fixată de pielea care o acoperă și determină o asimetrie a sânilor.  Alteori mamelonul este retras (aspect de ombilic) sau se palpează ganglioni nedureroși la subrațul de aceeași parte.

Care sunt primele semne că ceva este în neregulă?

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: Cele mai frecvente semne de alertă sunt tumora, fixarea sa la piele și lipsa durerii la palpare, precum și retragerea mamelonului. Trebuie să atragă atenția și apariția unei asimetrii a sânilor. Durerea nu este un semn precoce al cancerului mamar.

De la ce vârstă ar trebui femeile să meargă la ecografie mamară?

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: Ecografia mamară nu este un mijloc de depistare a cancerului mamar. Studiile de epidemiologie (frecvența bolilor) au demonstrat că nu este benefic ca toate femeile să se prezinte la medic pentru a depista un cancer de sân, fie prin palpare, fie prin ecografie mamară, în afara unor criterii de selecție. Femeile cu risc mediu de a face un cancer de sân (fără antecedente de cancer mamar în familia, fără antecedente de alte cancere – ovar, colon, mutații genetice cunoscute) vor fi invitate să se înscrie într-un program de depistare a cancerului mamar, începând de la o anumită vârstă, adică după 45 de ani.

Acest tip de cancer este unul silențios, care nu se manifestă cu simptome puternice la început, sau unul care se poate depista în faze incipiente dacă se respectă anumite reguli? Care ar fi acelea?

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: Cancerul de sân are un debut silențios. Se consideră că trec câțiva ani de la apariția primelor celule canceroase în sân și până la palparea unui nodul de 1-1,5 cm. Acest nodul poate fi remarcat ușor de o femeie cu sâni mici sau medii, dar poate trece neobservat de o femeie cu sânii mari. De aceea participarea la programul de depistare a cancerului mamar prin mamografie, în termenii de vârstă și cu frecvența recomandată medical, constituie cea mai bună metodă de a descoperi precoce forme incipiente de cancer.

Diagnosticul în cancerul de sân, pe etape

Ce se întâmplă când femeia ajunge în cabinetul dvs.cu o suspiciune de cancer de sân? Care sunt etapele?

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: Stabilirea diagnosticului începe cu o discuție despre primele semne care au atras atenția asupra sânului și cum au evoluat acestea. Urmează apoi o discuție despre antecedentele personale și familiale de boli. Apoi urmează un examen al sânului și al ganglionilor de la subraț și o ecografie mamară. Aceste etape diagnostice îmi permit să stabilesc un diagnostic preliminar și să îl prezint pacientei în aceeași consultație. În cursul discuției care urmează îi voi răspunde la toate întrebările puse și îi voi prezenta și etapele următoare de completare a diagnosticului.

Mamografia bilaterală este recomandată pentru a cunoaște și situația sânului opus sau existența unor alte leziuni care nu pot fi detectate ecografic. Etapa cea mai importantă a diagnosticului, pe care o prezint pacientei, este puncția bioptică. Aceasta se face în cabinet, programat, cu un dispozitiv prevăzut cu un ac mai gros care permite recoltarea unui fragment din tumoră care va fi trimis la un laborator specializat și din care se pot obține toate informațiile necesare care caracterizează tumora.

Pe baza acestora se poate stabili diagnosticul final. Toate informațiile despre pacientă și tumora sa mamară sunt discutate într-o echipă multidisciplinară (ginecolog, oncolog medical, anatomo-patolog, genetician, radioterapeut) care în urma discuțiilor stabilește conduita terapeutică. Aceasta îi este prezentată pacientei de către primul medic care a examinat-o și, dacă ea consimte, se va trece la începerea tratamentului.

În ce constă tratamentul și reușita lui?

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: Tratamentul cancerului mamar este multidisciplinar. El poate cuprinde o etapă chirurgicală, una medicală și alta de radioterapie. Tratamentul chirurgical este efectuat de ginecologul care are o supraspecializare în ginecologia oncologică, ce include și chirurgia cancerului mamar. Tratamentul medical, chimioterapia sau hormonoterapia sau ambele sunt oferite de oncologul medical, în timp ce radioterapia este gestionată de medicul radioterapeut. În funcție de stadiul bolii și de tipul de cancer mamar, aceste etape pot fi reduse sau ordinea efectuării lor poate fi diferită.

Care sunt riscurile de recidivă? Pot fi prevenite?

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: Recidiva bolii este dependentă de formele mai agresive de cancer (cancerul la femeia tânără, cancerele triplu negative) sau de formele mai avansate de boală (extinse la ganglionii axilari).

Echipa medicală ia în considerare oferirea tuturor resurselor terapeutice care să permită vindecarea sau o supraviețuire cât mai îndelungată.

Recidiva depinde însă de biologia tumorii și de reacția individuală a fiecărui organism.

Cancerul de sân, un subiect important între mame și fiice

Ce ar trebui să le învețe mamele pe adolescente despre grija de sine, de când încep să le crească sânii sau de la prima menstruație?

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu: Discuțiile mamelor cu fetele lor adolescente nu trebuie axate pe riscul cancerului de sân, ci pe apariția menstruației, semnificația ei, adaptarea la această etapă a vieții, gestionarea durerii și a sângerărilor abundente și mai ales perspectiva debutului vieții sexuale și riscul infecției HPV. Acesta este aspectul esențial al unei discuții dintre o mamă și fiica ei de 13-14 ani. Implicit discuția se va referi la vaccinarea împotriva virusului HPV, care va duce la eradicarea cancerului de col uterin, dar și a altor cancere genitale, anale sau oro-faringiene.