Trucurile dentare de pe TikTok care pot duce la pierderea dinților. Medic stomatolog: „Ce distrugeți acasă nu mai poate fi refăcut complet”

Medicii avertizează însă că unele dintre aceste practici pot provoca deteriorarea ireversibilă a smalțului, afectarea gingiilor și chiar pierderea dinților.
  • Publicat:
Trucurile dentare de pe TikTok care pot duce la pierderea dinților. Medic stomatolog: „Ce distrugeți acasă nu mai poate fi refăcut complet”
Trucurile dentare de pe TikTok care pot duce la pierderea dinților. Medic stomatolog: „Ce distrugeți acasă nu mai poate fi refăcut complet”

Pilirea dinților cu pila de unghii, albirea cu apă oxigenată sau lămâie, îndreptarea cu elastice de cauciuc și aplicarea fațetelor acasă sunt câteva dintre metodele promovate pe TikTok ca alternative rapide și ieftine la tratamentele stomatologice. Medicii avertizează însă că unele dintre aceste practici pot provoca deteriorarea ireversibilă a smalțului, afectarea gingiilor și chiar pierderea dinților. În cabinetele stomatologice ajung și pacienți care au încercat astfel de metode, iar repararea daunelor poate costa de câteva ori mai mult decât un tratament realizat corect de la început.

„Întâlnim tot mai des pacienți care se gândesc să încerce metode văzute online sau pe care deja le-au pus în practică. Cele mai frecvente probleme sunt sensibilitatea dentară accentuată, gingiile iritate sau cu arsuri chimice, smalțul deteriorat și mobilitatea dinților provocată de intervenții incorecte. Mulți ajung la consultație abia când apar durerea sau mobilitatea dentară. Problema este că unele dintre aceste modificări sunt ireversibile, iar consecințele pot apărea abia după luni sau chiar ani”, explică dr. Radu Colțeanu, medic stomatolog specializat în chirurgie și implantologie orală.

Popularitatea acestor metode este alimentată de dorința de a obține rezultate imediate, de costurile tratamentelor stomatologice și de încrederea pe care utilizatorii o acordă creatorilor de conținut. Videoclipurile prezintă, de regulă, rezultatul imediat al unei intervenții, fără să arate ce se întâmplă cu dinții și gingiile pe termen lung.

Potrivit medicului, adolescenții și tinerii adulți sunt printre cei mai expuși, atât prin timpul petrecut pe rețelele sociale, cât și prin presiunea de a avea un zâmbet cât mai apropiat de standardele estetice promovate online. La fel de vulnerabile sunt persoanele care caută alternative mai ieftine sau care evită vizitele la stomatolog de teama tratamentelor.

dr. Radu Colțeanu, medic stomatolog specializat în chirurgie și implantologie orală

De la pila de unghii la albirea cu lămâie. Ce se întâmplă cu smalțul dentar

Una dintre cele mai riscante practici este pilirea dinților cu pila de unghii, metodă prezentată în unele videoclipuri drept o soluție pentru corectarea dinților inegali sau obținerea unui zâmbet simetric.

Procedura presupune îndepărtarea mecanică a smalțului, stratul protector al dintelui. Spre deosebire de alte țesuturi ale organismului, smalțul pierdut nu se regenerează. Dinții pot deveni mai sensibili, mai vulnerabili la carii și pot căpăta o culoare mai închisă, pe măsură ce dentina de dedesubt devine mai vizibilă.

Citește și: Legătura dintre pierderea dinţilor şi bolile cardiovasculare

„Pila de unghii este un abraziv conceput pentru unghii, nu pentru țesutul dentar. Prin pilire se îndepărtează smalțul, iar acesta nu se mai reface. În cazurile severe, când deteriorarea este importantă, pacientul poate ajunge să aibă nevoie de coroane dentare sau chiar de tratament de canal”, explică dr. Radu Colțeanu.

La fel de riscante pot fi metodele improvizate de albire. Apa oxigenată folosită în concentrații nepotrivite poate provoca arsuri gingivale și sensibilitate accentuată. Bicarbonatul și produsele abrazive cu cărbune activ pot contribui la uzura suprafeței dentare, în timp ce acidul din lămâie favorizează eroziunea smalțului.

În cazul utilizării repetate a substanțelor acide, efectul poate fi chiar opus celui dorit: dinții devin mai sensibili și pot părea mai galbeni, pe măsură ce stratul de smalț se subțiază.

Medicul atrage atenția că produsele cu cărbune activ nu au o eficiență demonstrată suficient pentru albirea dentară și că utilizarea lor poate afecta inclusiv aspectul restaurărilor existente.

Elastice pentru îndreptarea dinților și fațete aplicate acasă. Riscul poate ajunge până la pierderea dintelui

O altă tendință periculoasă este folosirea elasticelor de cauciuc pentru închiderea spațiilor dintre dinți, fără consultarea unui medic ortodont.

Deși metoda poate părea simplă, deplasarea dinților presupune aplicarea unor forțe controlate, în funcție de poziția rădăcinilor, structura osoasă și sănătatea țesuturilor de susținere.

Un elastic introdus între dinți poate aluneca sub gingie și poate afecta parodonțiul, adică ansamblul țesuturilor care susțin dintele. Pot apărea inflamații, retracții gingivale, pierdere osoasă și, în situații grave, mobilitatea sau pierderea dintelui.

„Deplasările dentare trebuie planificate și controlate de medicul ortodont. Un elastic care pătrunde sub gingie poate distruge țesuturile de susținere ale dintelui. Dacă pacientul amână tratamentul, afectarea poate deveni atât de gravă încât dintele să nu mai poată fi salvat”, avertizează specialistul.

Riscuri există și în cazul fațetelor dentare cumpărate online și aplicate acasă. Spre deosebire de restaurările realizate individual în cabinet, acestea nu sunt adaptate cu precizie la anatomia dinților și la conturul gingival.

Spațiile dintre fațetă și dinte pot favoriza acumularea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare, crescând riscul de inflamații gingivale, carii și respirație urât mirositoare. În timp, pot apărea și afecțiuni ale țesuturilor de susținere a dinților.

O altă practică promovată în mediul online este mestecatul gumei foarte dure pentru obținerea unui maxilar mai bine definit. Potrivit medicului, efortul repetat poate determina dezvoltarea mușchilor maseteri, însă nu garantează rezultatul estetic dorit. În schimb, poate suprasolicita articulația temporo-mandibulară și poate provoca dureri, zgomote articulare sau dificultăți la deschiderea gurii.

Un truc gratuit poate duce la tratamente de mii de euro

Dincolo de consecințele medicale, metodele improvizate pot genera costuri mult mai mari decât cele pe care utilizatorii încearcă inițial să le evite.

În funcție de gravitatea deteriorării, refacerea dinților poate presupune obturații, fațete sau coroane dentare, tratamente de canal și intervenții parodontale. În cazurile în care dintele nu mai poate fi salvat, poate fi necesară extracția, urmată de înlocuirea acestuia printr-un implant și o coroană dentară.

„Repararea daunelor este aproape întotdeauna mai scumpă decât prevenția. O albire profesională costă de câteva ori mai puțin decât refacerea unor dinți erodați prin coroane sau fațete. Dacă un dinte este pierdut, tratamentul poate presupune implant, coroană și uneori adiție osoasă. În cazurile complexe, costurile pot ajunge la multe mii de euro”, explică dr. Radu Colțeanu.

Medicul subliniază că inclusiv o intervenție aparent minoră poate avea consecințe serioase. Pilirea excesivă poate expune dentina și poate favoriza afectarea pulpei dentare, iar utilizarea necontrolată a elasticelor poate produce leziuni profunde ale țesuturilor de susținere.

În ambele situații, amânarea consultației poate agrava problemele și poate reduce șansele de salvare a dintelui.

Primele semne de alarmă sunt sensibilitatea la rece sau cald, durerea la masticație, sângerarea și inflamarea gingiilor, retracția gingivală, modificarea culorii unui dinte sau apariția mobilității dentare. Oricare dintre aceste simptome necesită o evaluare stomatologică.

Pentru persoanele care își doresc dinți mai albi sau mai bine aliniați, dar au un buget limitat, medicul recomandă începerea cu un consult și stabilirea unui plan de tratament adaptat. Igienizarea profesională, albirea realizată sub supraveghere medicală și tratamentele ortodontice etapizate pot reprezenta alternative sigure, în funcție de situația fiecărui pacient.

„Dinții nu se regenerează. Ce distrugeți acasă vom încerca să tratăm în cabinet, dar nu vom putea reveni întotdeauna la structura originală a dintelui. Înainte de a încerca un truc văzut pe internet, cereți părerea unui medic stomatolog”, concluzionează dr. Radu Colțeanu.

Foto: shutterstock

Alexandra Necșoiu - Redactor-șef
ALEXANDRA NECŞOIU, redactor-șef, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe ...
citește mai mult