Ne facem planuri de vacanță, economisim pentru o locuință, investim în educație sau încercăm să punem bani deoparte pentru viitor. Dar cât de des ne gândim la posibilitatea ca o problemă gravă de sănătate să ne schimbe, peste noapte, toate prioritățile? Cei mai mulți dintre noi preferăm să credem că un diagnostic precum cancerul este ceva ce li se întâmplă altora, mai ales atunci când suntem tineri, activi, avem o alimentație echilibrată și mergem periodic la medic. Însă, oricât de responsabili am fi în privința sănătății, există riscuri pe care nu le putem controla în totalitate. Iar pregătirea pentru un astfel de scenariu nu înseamnă să trăim cu teama că ne-am putea îmbolnăvi, ci să luăm din timp câteva decizii care ne pot oferi mai multă siguranță.
Cancerul reprezintă una dintre cele mai importante provocări de sănătate din România. Potrivit datelor prezentate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în țara noastră sunt înregistrate anual peste 100.000 de cazuri noi de cancer, iar aproximativ 54.000-56.000 de persoane își pierd viața din cauza acestei boli. Statisticile ne mai arată și că după afecțiunile cardiovasculare, cancerul este a doua cauză principală de mortalitate în România.
Dincolo de cifre, aceste statistici ne reamintesc că un diagnostic oncologic poate apărea în orice familie, indiferent de planurile, stilul de viață sau situația financiară a membrilor săi. Desigur, prevenția medicală rămâne esențială. Renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase, activitatea fizică, vaccinarea împotriva HPV și hepatitei B, acolo unde este indicată, și participarea la programele de screening pot contribui la reducerea riscului unor forme de cancer sau la depistarea lor precoce. Totuși, niciun stil de viață, oricât de sănătos, nu poate garanta că o persoană nu va dezvolta niciodată această boală.
Atunci când apare o problemă medicală majoră, atenția se îndreaptă firesc către diagnostic, tratament și recuperare. Aspectele financiare ajung adesea pe plan secund, cel puțin în primele zile. În realitate, acestea pot deveni rapid o sursă suplimentară de stres. Chiar dacă multe servicii oncologice sunt decontate prin sistemul public de sănătate, pot apărea cheltuieli pentru investigații suplimentare, consultații în sistemul privat, transport către centre medicale specializate, cazare sau îngrijire la domiciliu. La toate acestea se adaugă un aspect pe care puțini îl iau în calcul: pierderea temporară a veniturilor. Un pacient poate avea nevoie de concedii medicale prelungite, de reducerea programului de lucru sau chiar de întreruperea activității profesionale. În unele cazuri, și partenerul sau un alt membru al familiei trebuie să își reorganizeze programul pentru a oferi sprijin.
Așa cum avem grijă de sănătate prin controale de prevenție, ar trebui să acordăm atenție și măsurilor care ne pot proteja stabilitatea financiară în situații neprevăzute. Un prim pas este constituirea unui fond de urgență, ideal suficient pentru a acoperi între trei și șase luni de cheltuieli esențiale. Pentru persoanele cu venituri variabile sau cu membri ai familiei care depind financiar de ele, poate fi utilă o rezervă mai mare. La fel de important este să cunoaștem ce servicii medicale sunt decontate, ce drepturi avem în cazul unui concediu medical și în ce măsură veniturile familiei ar putea fi afectate de o perioadă lungă de incapacitate de muncă.
O altă soluție care merită luată în calcul este asigurarea pentru boli grave, concepută pentru a oferi sprijin financiar în cazul apariției unor diagnostice severe, în condițiile stabilite contractual. De exemplu, asigurarea de viață pentru boli grave Life Help de la Allianz-Țiriac oferă, în funcție de pachetul ales și de condițiile poliței, o sumă asigurată cuprinsă între 10.000 și 100.000 de euro în cazul diagnosticării unor afecțiuni acoperite, precum cancerul, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Un avantaj al acestui tip de protecție este că banii primiți pot fi utilizați în funcție de nevoile reale ale persoanei asigurate, fără prezentarea unor documente justificative pentru modul în care sunt cheltuiți. Aceștia pot contribui, de exemplu, la acoperirea transportului și a cazării, la plata unor servicii medicale sau la susținerea cheltuielilor familiei în perioadele în care veniturile sunt reduse.
În cazul Life Help, protecția financiară este completată de posibilitatea obținerii unei a doua opinii medicale din partea unor specialiști internaționali, de revizuirea planului de tratament și de suport prin serviciul Navigator. În plus, polița permite includerea soțului sau soției, iar copiii de până la 21 de ani pot beneficia gratuit de o protecție echivalentă cu 50% din suma asigurată a părintelui, în limita a 25.000 de euro, conform condițiilor contractuale.
În fond, prevenția înseamnă și să te pregătești pentru lucrurile pe care nu le poți controla. Există o diferență importantă între a trăi permanent cu teama unei boli și a accepta că anumite situații nu pot fi anticipate sau evitate complet. Nu putem controla toate riscurile medicale, dar putem influența modul în care suntem pregătiți să le gestionăm. Putem alege să mergem periodic la controale, să adoptăm obiceiuri sănătoase, să ne informăm corect și să ne construim o rezervă financiară pentru situații dificile. În același timp, putem lua în calcul instrumente de protecție care să reducă presiunea financiară asupra noastră și a celor apropiați. Pentru că prevenția nu înseamnă doar să faci tot ce poți pentru a nu te îmbolnăvi. Înseamnă și să te asiguri că, dacă viața ia o întorsătură neașteptată, ai resursele necesare pentru a face față. Cel mai bine este să înlocuiești gândul „Mie nu mi se poate întâmpla” cu întrebarea „Sunt oare pregătit dacă mi s-ar întâmpla?”
Foto: shutterstock