Impactul Facebook-ului în viaţa de zi cu zi – avantaje şi dezavantaje

Pentru că era comunicării virtuale a luat amploare, procesul de comunicare virtuală prin intermediul reţelelor de socializare precum Facebook, a transformat viaţa noilor generaţii, într-o viaţă ireală şi virtuală. Din cauza internetului, adolescenţii îşi petrec o mare parte din timpul liber în faţa calculatorului. În timp ce prietenii pe FB se înmulţesc, prietenii din viaţa reală se împuţinează. Ne regăsim cu colegii din şcoală, ne lărgim cunoştinţele şi ne relaxăm după o zi încărcată la birou dar care ne desparte de natură şi de noi înşine.
  • Publicat:
Impactul Facebook-ului în viaţa de zi cu zi – avantaje şi dezavantaje

Pentru că era comunicării virtuale a luat amploare, procesul de comunicare virtuală prin intermediul reţelelor de socializare, precum Facebook, a transformat viaţa noilor generaţii într-o viaţă ireală şi virtuală.  Din cauza internetului, adolescenţii îşi petrec o mare parte din timpul liber în faţa calculatorului.

În timp ce prietenii pe FB se înmulţesc, prietenii din viaţa reală se împuţinează. Ne regăsim cu colegii din şcoală, ne lărgim cunoştinţele şi ne relaxăm după o zi încărcată la birou dar care ne desparte de natură şi de noi înşine.

“ Nu toţi folosesc FB în acelaşi scop. Scopul diferă în funcţie de caracteristicile personalităţii noastre. Atât pentru cel singuratic cât şi pentru cel sociabil, poate fi utilă activitatea pe FB, ceea ce demonstrează satisfacerea unei categorii largi şi diferite de nevoi. Cercetătorii au demonstrat că activitatea noastră din acest spaţiu virtual poate oferi indicii despre personalitatea fiecăruia”, explică doamna doctor Simina Munteanu, psiholog clinician Mental Health Clinic.


Facebook-ul este o reţea de socializare într-o continuă dezvoltare, „un capital social condus de nevoile umane“, spunea Hoffman. Felul în care s-a dezvoltat evidenţiază o lume virtuală bine inserată în cea reală, cu o dinamică în care se împletesc nevoi sociale şi individuale. O lume care ne satisface nevoia de auto-promovare, care ne inspiră şi ne stimulează stima de sine, o lume care ne confirmă calitatea de fiinţe sociale şi necesitatea de a relaţiona.

Studiile legate de influenţa comunicării virtuale în viaţa reală ne spun că persoanele care îşi actualizează frecvent status-ul, se etichetează în fotografii, au mulţi prieteni dintre cei pe care nu îi cunosc în viaţa reală şi au trăsături narcisice mai accentuate decât cei care folosesc FB mai puţin în această direcţie. Aceşti narcisici iau timp, atenţie şi sprijin de la alţii fără să ofere ceva în schimb.

FB ne ajută să păstrăm apropierea cu prietenii din alte colţuri ale lumii, să ne regăsim colegi şi prieteni cu care am pierdut iniţial legătura. În această lume deţinem un alt fel de control al interacţiunilor decât cel obişnuit. Simplul fapt că postăm cele mai frumoase fotografii, că primim cele mai măgulitoare comentarii, că ne străduim să construim imaginea socială care se apropie mult mai mult de idealul a ceea ce ne dorim să fim are o influenţă asupra stimei de sine.

Ne putem  gândi la o persoană, o putem modifica cu uşurinţă şi ne putem îmbogăţi cu o listă bine aleasă de prieteni. Ceea ce într-un grup social cu interacţiune imediată sau în planul interacţiunilor faţă în faţă nu se întâmplă, datorită comunicării nonverbale coordonată de procesele inconştiente. Asta nu înseamnă însă că genul de comunicare şi interacţiune pe care îl facilitează FB este neapărat unul lipsit de consistenţă şi autenticitate. Aici, fiecare decide cât şi ce anume dezvăluie din propria interioritate, creându-şi o istorie de viaţă proprie pe pagina sa de FB.

Dar FB ne aduce în egală masură şi dezavantaje…

Din cauza abilităţii insuficient dezvoltate a omului de a-şi gestiona starea de echilibru, ajungi să pierzi foarte mult din timpul tău în spaţiul virtual îndepărtându-te de lumea reală. Atât oamenii singuratici cât şi cei activi social ajung să-şi piardă foarte mult timp pe FB, unii pentru a putea face faţă singurătaţii, alţii pentru a-şi întreţine relaţiile. Ceea ce nu ştim noi este că tot ceea ce obţinem nu ne rezolvă problema ci doar ne accentuează  dependenţa.

Este încă o dependenţă care curând va fi omologată DSM (manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale). Studii de specialitate au demonstrat că adolescenţii şi copiii care utilizează frecvent FB au rezultate mai slabe la învăţătură, sunt mai bolnăvicioşi şi mai expuşi simptomelor şi afecţiunilor mentale.

Concluziile arată corelarea nu doar cu narcisismul, tulburarea de personalitate antisocială, tulburare bipolară, tulburarea de personalitate borderline ci şi cu multe alte boli.

Cert este că interacţiunea în acest spaţiu virtual nu este dăunătoare câtă vreme nu devine singurul mod de integrare şi relaţionare socială care funcţionează în viaţa cuiva. Abia atunci putem vorbi despre o fugă din faţa realităţilor vieţii, una care se poate permanentiza ori muta pe un alt obiect de satisfacere.

Cu siguranţă FB va evolua mai departe, se va extinde, va cuprinde tot mai multe persoane în acest joc care îmbină lucrurile adevărate despre noi cu cele create. Pentru că avem nevoie ca într-un fel sau altul să rămânem conectaţi, să ne vedem, să fim văzuţi, să existăm în ochii cât mai multora în acel mod în care ne face plăcere şi dorim să existăm. Sunt poveştile moderne şi înfrumuseţate ale vieţilor noastre şi ne place să fie răsfoite de alţii şi noi la rândul nostru, să le cunoaştem pe ale altora.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”