4 mituri despre depresie și adevărul din spatele lor

Mulți oameni presupun că depresia se manifestă prin simptome evidente, cum ar fi apariția constantă a tristeții sau izolare de cei dragi. În timp ce acestea pot fi semne ale depresiei, boala poate să se manifeste în multe moduri diferite și adesea se asociază cu alte tulburări de sănătate mintală, în special cu anxietatea.

„Cineva cu depresie poate părea mai vizibil iritat sau anxios decât trist, chiar dacă intern simte și tristețe”, spune psihologul Andreea Cristea. 

Dar simptomele nu sunt singurul tip de concepție greșită din jurul depresiei. Iată patru mituri despre depresie și realitatea din spatele lor:

Recomandări

Psih. Ligia Peters: Cum știi când este momentul să mergi la un psiholog?

Importanța relațiilor de prietenie pentru sănătatea mintală și emoțională

Ai ști dacă cineva ar suferi de depresie 

Mulți dintre noi cred că și-ar da seama dacă cineva din cercul de apropiați suferă de depresie, pentru că au senzația că tristețea este principalul semn care indică asta. Doar că mulți depresivi sunt funcționali. Merg la job, la școală și cumva reușesc să facă față fiecărei zile. Persoanele care suferă de depresie pot fi mai iritabile și mai anxioase mai degrabă decât triste. Este posibil și să aibă dificultăți în concentrare și/sau să vorbească sau să se miște mai încet ca de obicei, deoarece unul dintre efectele depresiei asupra creierului este că afectează și unele funcții motorii.

„Cheia este să observi schimbări semnificative – persoana ar putea deveni mai conflictuală sau mai fatalistă sau mult mai puțin sociabilă. Ar putea începe să bea mai mult, să mănânce pe fond de stres sau să nu mai aibă poftă de mâncare. Dacă observi astfel de schimbări, fii un bun ascultător și recomandă-i să consulte un profesionist”, spune psihologul Andreea Cristea.

Toată lumea trece prin depresie uneori

Majoritatea dintre noi am spus la un moment dat: „Ah, sunt atât de deprimat!”, dar adevărata depresie este un diagnostic specific pe care aproximativ unul din șase adulți îl va primi pe parcursul vieții. Tristețea este o emoție care tinde să apară și să dispară, dar depresia clinică este constantă și durează mult timp.

„Depresia clinică are mai multe simptome pe care le experimentezi în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, timp de cel puțin două săptămâni”, spune psihologul Andreea Cristea.

Alte semne pot include sentimente de vinovăție, pierderea interesului pentru activitățile pe care ți-au plăcut în trecut și/sau gânduri suicidare. Mai există și distimia, o formă mai puțin intensă și tratabilă de depresie persistentă care poate varia în intensitate, iar simptomele acesteia pot include lipsa speranței, scăderea stimei de sine și oboseala. „Dacă te simți neobișnuit de abătut timp de două săptămâni sau mai mult și/sau ai gânduri suicidare, vorbește cu un specialist în sănătate mintală, care îți poate recomanda cea mai bună variantă de tratament, fie că este vorba de medicamente, ședințe de psihoterapie sau ambele”, spune specialistul nostru.

Depresia afectează doar starea de spirit

Starea de spirit este doar parte din problemă, dar depresia poate reduce energia, pofta de mâncare și poate perturba somnul. Este, de asemenea, legată de o serie de simptome fizice, de la urticarie și migrene până la probleme respiratorii, cardiace și gastrointestinale. Starea ta mentală și emoțională poate declanșa reacții fizice specifice.

Există o legătură puternică între inflamație, boala autoimună și depresie: un studiu danez a descoperit că pacienții cu o boală autoimună aveau cu 45% mai multe șanse să aibă o tulburare de dispoziție decât cei fără o astfel de boală.

Trebuie doar să depășești depresia

Când vine vorba despre depresie, nu este vorba de voință. Aceasta provoacă schimbări fizice în corp și creier, care includ perturbarea producției de substanțe chimice responsabile de reglarea stării de spirit, iar persoana afectată nu poate pur și simplu să iasă din ea.  

Cu ajutorul unui terapeut, cineva cu depresie poate învăța abilități pentru a ține simptomele la distanță sau pentru a face față mai bine dacă acestea apar. „De exemplu, pacienții învață să își schimbe modul în care privesc lucrurile, să reziste gândirii defetiste de tip totul sau nimic și să sărbătorească realizări mici, ceea ce îi face să se simtă mai bine și să evite să renunțe la ei înșiși”, spune psihologul Andreea Cristea.

Foto: Shutterstock