Vitamina E

Numită şi vitamina fertilităţii, datorită rolului pe care îl are în procesul fertilităţii, vitamina E face parte dintre substanţele cu o importantă acţiune antioxidantă.
Vitamina E
1. Ouăle sunt o sursă ideală de vitamine B, proteine, fier şi fosfor. Gălbenuşul, în special, este bogat în biotină. Un ou fiert (50 dr grame) conţine aproximativ aproximativ 33% din necesarul zilnic recomandat de biotină. Ouăle trebuie întotdeauna gătite. Atât pentru a reduce riscul de intoxicaţii cu Salmonella, cât şi pentru a îmbunătăţi absorbţia biotinei.

Numită şi vitamina fertilităţii, datorită rolului pe care îl are în procesul fertilităţii, vitamina E face parte dintre substanţele cu o importantă acţiune antioxidantă.Datorită acţiunilor sale ca antioxidant, vitamina E se recomandă în tratarea a numeroase boli: scăderea imunităţii, lupus eritematos diseminat, afecţiuni cardiovasculare, Zona Zoster, hemoroizi, ulcer gastric, litiază biliară, dismenoree, fibrom uterin, astm bronşic, ascită şi altele. Prin acţiunea sa puternic antioxidantă vitamina E este utilă şi în tratamentul epilepsiei.

Vitamina E reduce considerabil riscul apariţiei cataractei, a unor forme de cancer (gastrointestinal, pulmonar), asigură protecţia organismului împotriva dioxidului de azot (smogul), a radiaţiilor, chimioterapicelor şi a fumului de ţigară.
Vitamina E măreşte fecunditatea. Ea intervine în procesul fertilităţii, stimulând la bărbaţi formarea spermatozoizilorşi asigurând buna desfăşurarea a sarcinii la femei.
Aportul corespunzător de vitamina E scade de patru ori riscul apariţiei bolii Parkinson. La bolnavii deja afectaţi de această maladie, aportul alimentar crescut de vitamina E încetineşte procesul de degradare a neuronilor şi evoluţia bolii.

Deficitul de vitamina E determină anemie hemolitică (datorită fragilităţii crescute a eritrocitelor şi scăderii duratei de viaţă a acestora), afecţiuni neurologice cu evoluţie lent progresivă, caracterizate prin ataxie, areflexie, pierderea sensibilităţii proprioceptive şi vibratorii (neuropatii motorii şi senzoriale reversibile), distrofii musculare, creşterea cantităţii de colesterol în ser şi în muşchi, precum şi instalarea aterosclerozei.
Carenţa de vitamina E se întâlneşte mai des la bătrâni şi la malnutriţi cu diferite boli cronice, sindromul ameliorându-se la tratamentul parenteral cu vitamina E.
Carenţele de vitamina E pot apărea în caz de afecţiuni hepatice, renale, anumite tipuri de cancer etc şi se manifestă prin: anemie, acne, greaţă,  afecţiuni cardiovasculare, hepatice şi gastrointestinale, diaree, impotenţă sexuală, leziuni ale aparatului genital feminin şi masculine, oboseală musculară şi scăderea masei musculare, mers instabil, pierderea reflexelor.

Excesul de vitamina  E apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi), putând conduce la oligospermie, azoospermie în cazul bărbaţilor, iar la femei involuţie ovariană şi tulburări ale ciclului menstrual. De asemenea, administrarea excesivă de vitamina E scade absorbţia de vitamina K şi creşte astfel riscul producerii de hemoragii.

Necesarul zilnic de vitamina E este direct proporţional cu vârsta şi cantitatea de acizi polinesaturaţi din alimentele consumate, putând fi asigurat în general de o dietă echilibrată. Bătrânii, femeile însărcinate şi cele care alăpteaza au nevoie de un aport suplimentar de vitamina E.

Nou-născuţilor trebuie să li se administreze tocoferol până la apariţia propriei flore intestinale, deoarece laptele matern este sărac în această vitamină.
Doza recomandată zilnică pentru femei este de 8-10 mg pe zi şi 11-12 mg în perioada de alăptare iar pentru bărbaţi este de 10 mg pe zi

Cele mai bogate surse naturale de vitamina E se pot găsi în: germeni de grâu, uleiuri vegetale şi margarină, avocado, produse din cereale integrale, gălbenuş de ou, fructe cu coaja lemnoasă (nuci, arahide, alune, migdale), ficat, unt de arahide.

 

Vitamina D
Vitamina D