Imunoterapia: ce tipuri de cancer tratează, cât de eficientă este şi cum se diferenţiază de tratamentele oncologice clasice

Pentru a înţelege mai bine în ce constă imunoterapia, am stat de vorbă cu prof. dr. Wolfgang J. Koestler, medic specialist în oncologie şi hematologie la spitalul Wiener Privatklinik.
Autor: Paula Rotaru
Imunoterapia: ce tipuri de cancer tratează, cât de eficientă este şi cum se diferenţiază de tratamentele oncologice clasice

Un pacient diagnosticat cu cancer duce zilnic o luptă impresionantă, atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic. Tratamentele convenţionale ale acestei maladii presupun spitalizări dese, reacţii adverse severe şi puţine şanse de vindecare completă pentru bolnav.

Acest chin ar putea fi în curând o amintire urâtă pentru pacienţi, deoarece medicina a făcut progrese uimitoare în ultimii ani, stabilind noi proceduri şi tratamente care cresc speranţa de viaţă a celor afectaţi de cancer.

Un astfel de tratament inovator îl reprezintă imunoterapia, care activează sistemul imunitar al pacientului oncologic, făcându-l capabil să recunoască celulele tumorale şi să le distrugă.

Sistemul imunitar este sistemul natural de apărare al organismului. Acesta este format dintr-un ansamblu de organe, celule şi molecule speciale, care ne protejează de infecţii, cancer şi alte boli. Atunci când un organism diferit (străin) pătrunde în corp, de exemplu o bacterie, sistemul imunitar îl recunoaşte şi apoi îl atacă, împiedicându-l să facă rău. Acest proces se numeşte răspuns imun.

Pentru a înţelege mai bine în ce constă imunoterapia, am stat de vorbă cu prof. dr. Wolfgang J. Koestler, medic specialist în oncologie şi hematologie la spitalul Wiener Privatklinik.

50% rată de vindecare pe termen lung cu ajutorul imunoterapiei

CSÎD: Ce sunt terapiile imuno-oncologice şi cum acţionează asupra sistemului imunitar?

Prof. dr. Wolfgang J. Koestler: Există câteva tipuri noi de imunoterapie a cancerului. Acestea includ:

  • inhibitorii punctelor de control ale sistemului imunitar (de exemplu, medicamente care „îi spun”  sistemului imunitar să blocheze semnalele „nu mă ataca” emise de celulele canceroase)
  • anticorpi bispecifici (de exemplu, medicamente care ajută la conectarea tumorii cu sistemul imunitar)
  • celule CAR-T (de exemplu, celule ale sistemului imunitar care sunt în mod genetic organizate să atace celulele tumorale exprimând un reper specific al suprafeţei)


Cele mai avansate studii sunt asupra inhibitorilor punctelor de control ale sistemului imunitar, care sunt disponibili la scară largă şi pot fi folosiţi pentru o varietate de tumori. Totuşi toate aceste imunoterapii noi acţionează prin angajarea sistemului imunitar pentru a ataca tumoarea.

CSÎD: Cum se diferenţiază acestea de tratamentele oncologice clasice sau de alte terapii?

Prof. dr. Wolfgang J. Koestler: Tratamentele oncologice clasice acţionează atacând în mod direct tumoarea. De exemplu, chimioterapia şi radioterapia acţionează de obicei ucigând direct celulele canceroase. Pentru unele tipuri de tumori, aceste tratamente „clasice” au rezultatul scontat. Dezavantajele acestor tratamente constă în gradul de toxicitate şi în faptul că, în final, multe tumori devin rezistente la asemenea terapii.

CSÎD: Care este rata de supravieţuire pentru acest tratament imuno-oncologic?

Prof. dr. Wolfgang J. Koestler: Acest lucru depinde foarte mult de tipul de tumoare. Pentru inhibitorii punctelor de control ale sistemului imunitar, cele mai bune rezultate sunt probabil văzute la pacienţii cu melanom metastatic. În acest caz, putem ajunge la aproximativ 50% rată de vindecare pe termen lung.

Leucemia şi cancerul pulmonar, vizate de terapia imuno-oncologică

CSÎD: Cine poate beneficia de aceste terapii?

Prof. dr. Wolfgang J. Koestler: Celulele CAR-T şi anticorpii bispecifici sunt predominant utilizaţi pentru tumori hematologice refractare, în special celula B de leucemie limfoblastică acută şi celula B de limfom non-Hodgkin agresiv. Inhibitorii punctelor de control ale sistemului imunitar sunt terapiile de ultimă oră autorizate în Europa pentru melanomul metastatic, pentru cancerul pulmonar pretratat fără celule mici în stadiu avansat şi pentru pacienţii cu limfom Hodgkin refractar. Totuşi, din studiul rezultatelor disponibile şi din experienţă, ştim că datorită mecanismului lor generic de acţiune, aceste medicamente probabil acţionează pentru multe alte tipuri de cancer şi se îmbină în mod favorabil cu tratamentele „clasice”, precum chimioterapia sau radioterapia.

CSÎD: Există o limită de vârstă în aplicarea tratamentului sau poate fi administrat atât pacienţilor tineri, cât şi celor în vârstă?

Prof. dr. Wolfgang J. Koestler: Până în prezent, aceste medicamente au fost autorizate doar pentru utilizare în tratamentul adulţilor. Nu există o limită de vârstă, tratamentul funcţionează indiferent de vârsta pacientului.

CSÎD: De câte şedinţe este nevoie pentru ca tratamentul să fie eficient?

Prof. dr. Wolfgang J. Koestler: Efectele celulelor CAR-T şi ale anticorpilor bispecifici pot fi observate mai ales după prima şedinţă şi sunt necesare doar câteva şedinţe, inhibitorii punctelor de control ale sistemului imunitar funcţionează ca un vaccin – în cele mai multe cazuri este nevoie de 3-4 doze de vaccin pentru a vedea efectul. Durata tratamentului trebuie apoi individualizată.

Imunoterapie versus medicină personalizată

CSÎD: Care este diferenţa dintre imuno-oncologie şi medicina personalizată?

Prof. dr. Wolfgang J. Koestler: Sunt două subiecte aflate în strânsă legătură unul cu celălalt. Imuno-oncologia acţionează prin antrenarea sistemului imunitar al pacientului să controleze tumoarea canceroasă. Medicina de precizie sau personalizată vizează caracterizarea moleculară profundă a tumorii (de exemplu, prin utilizarea de tehnologii precum secvenţierea de ultimă generaţie a ADN-ului), iar ulterior presupune utilizarea medicamentelor care ţintesc mutaţiile moleculare găsite. În studiile clinice aflate în curs de desfăşurare, aceste două principii terapeutice sunt combinate.

CSÎD: Ce paşi trebuie urmaţi în acest tip de terapie?

Prof. dr. Wolfgang J. Koestler: Acest lucru depinde de tipul individual de tumoare. În general, se efectuează o evaluare de bază, care de cele multe ori include o investigaţie PET-CT, analize moleculare ale ţesutului tumoral, teste de laborator de rutină şi o anamneză atentă a pacientului. Tratamentul cu inhibitori ai punctelor de control ale sistemului imunitar implică una sau două perfuzii intravenoase la fiecare 2-3 săptămani, care de cele mai multe ori pot fi administrate în sistem ambulator. La fiecare vizită, pacientul trebuie să fie văzut de un medic oncolog familiarizat cu potenţialele efecte secundare ale unei astfel de imunoterapii. Reevaluarea stadiului bolii este apoi efectuată după 2-3 luni.

CSÎD: Există efecte secundare ale imunoterapiei?

Prof. dr. Wolfgang J. Koestler: Aproximativ 10% dintre pacienţii trataţi cu inhibitori ai punctelor de control ale sistemului imunitar prezintă efecte secundare semnificative. Cele mai multe dintre acestea sunt mediate imun, adică boli autoimune, cum ar fi colita, tiroidita şi pneumonita, induse de tratament. Acestea pot fi uşor de controlat prin terapii medicale, dar cel mai important lucru aici este depistarea timpurie, diagnosticarea corectă şi tratarea, pentru a evita complicaţiile ulterioare care pot pune în pericol viaţa.