Alergiile alimentare: simptome, cauze, tratament, prevenţie

Află cum se manifestă şi ce provoacă alergiile alimentare, în ce constă tratamentul şi ce măsuri poţi lua pentru a preveni reacţiile alergice.
11.09.2020 | Paula Rotaru

Alergiile alimentare afectează între 6 şi 8% dintre copiii cu vârste sub trei ani şi aproape 5% dintre adulţi, iar numărul cazurilor este în continuă creştere, arată datele Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite. Deşi sunt frecvent confundate, alergiile alimentare sunt diferite de intoleranţele alimentare, cele din urmă fiind mai puţin grave. În cazul unei alergii alimentare, organismul reacţionează  exagerat la anumite proteine dintr-un aliment şi eliberează substanţe chimice numite histamine, care cauzează inflamaţie.

Alergiile alimentare se împart în două categorii: alergii de tip IgE (imunoglobulina E mediată) şi alergii non-mediate IgE. În cazul celor de tip IgE, sistemul imunitar reacţionează la un anumit produs alimentar prin producerea de anticorpi IgE, aşa cum este histamina, care produce inflamaţii şi favorizează apariţia unor simptome precum mâncărimi, înroşirea pielii, eczeme, dificultăţi de respiraţie sau chiar şoc anafilactic.

În cazul alergiei non-mediate IgE, întâlnită îndeosebi în cazul copiilor, alte părţi ale sistemului imunitar  reacţionează şi produc simptome, în special de natură gastrointestinală (diaree, vărsături, constipaţie, flatulenţă), dar nu implică producerea de anticorpi IgE. O persoană poate avea atât alergii alimentare de tip IgE, cât şi alergii non-mediate IgE.

Pagina 1 din 2