Citeşte cu atenţie etichetele!

Statul meu la cumpărături seamănă cu o lectură de Sadoveanu, iar printre rafturi mă simt ca la bibliotecă. Poposesc lângă fiecare aliment care mă tentează, îi citesc şi răscitesc povestea de pe etichetă, de parcă ar urma să dau lucrare de control de ea sau să fie în variantele de bacalaureat. Apoi, îmi imaginez produsul în diverse reţete, şi, dacă lectura etichetei şi reţetele au sunat în regulă, îi acord un loc de cinste în coşul meu de cumpărături.
  • Publicat:
Citeşte cu atenţie etichetele!

Statul meu la cumpărături seamănă cu o lectură de Sadoveanu, iar printre rafturi mă simt ca la bibliotecă. Poposesc lângă fiecare aliment care mă tentează, îi citesc şi răscitesc povestea de pe etichetă, de parcă ar urma să dau lucrare de control de ea sau să fie în variantele de bacalaureat. Apoi, îmi imaginez produsul în diverse reţete, şi, dacă lectura etichetei şi reţetele au sunat în regulă, îi acord un loc de cinste în coşul meu de cumpărături.


N-am fost aşa dintotdeauna. M-au cucerit direct culori, ambalaje, gusturi. Ş-apoi gândiţi-vă că sunt copilul comunismului, o perioadă deloc de glorie a etichetelor. Încă suspin după aroma parizerului şi caramele cu cine-ştie-ce-în-ele. Acum, oricât de gustos, dichisit ambalat sau declanşator de amintiri din copilărie ar fi un produs, dacă nu trece testul etichetei, nu merită codul meu pin, la casa de marcat.

Au trecut ani până să ajung la această înţelepciune a cumpărătorului, am bătut continente, am avut analize bune şi rele, am citit atâtea studii pe astfel de teme încât dacă m-aş apuca să le povestesc pe toate nepoţilor, le-aş isprăvi la majoratul lor. Se spune că suntem ceea ce mâncăm, ceea ce înseamnă până la urmă că devenim etichetele pe care le „înghiţim”. Gândiţi-vă la asta, la următoarea aprovizionare.

Ce contează pentru români?

Peste 68% dintre români consideră important ca produsele alimentare cumpărate să nu conţină aditivi, în timp ce 74% dintre ei sunt preocupaţi de dietă şi de propria greutate, potrivit rezultatelor unui studiu realizat recent şi citat de Mediafax. Studiul arată că 7 din 10 români citesc etichetele atunci când cumpără un produs nou lansat pentru piaţă. Printre informaţiile verificate pe etichetă pe primul loc se află numărul de calorii, urmat de aportul nutritiv, dar şi beneficiile pentru sănătate.


Mai mult de jumătate dintre românii intervievaţi sunt foarte preocupaţi de existenţa aditivilor alimentari în produsele existente la rafturi. La nivelul populaţiei studiate nu este clară distincţia între aditivii naturali, fără efecte negative asupra sănătăţii, şi cei artificiali, nerecomandaţi pentru o alimentaţie echilibrată. În consecinţă, 3 din 10 persoane din mediul urban sunt de părere că toate E-urile dăunează grav sănătăţii, în timp ce 4 din 10 orăşeni înţeleg că există aditivi alimentari fără efecte negative asupra sănătăţii.

Persoanele din mediul urban dezaprobă adăugarea aditivilor pentru culoare sau aromă mai plăcute, ori pentru a menţine prospeţimea produsului, dar tind să fie mai indulgente cu aditivii care pot reduce numărul de bacterii dăunătoare din alimente. Astfel, 50% dintre respondenţi spun că aditivii folosiţi pentru a reduce numărul de bacterii dăunătoare din anumite produse constituie un lucru bun, în timp ce aproximativ trei sferturi resping includerea aditivilor pentru un aspect mai plăcut (78%) şi pentru potenţarea aromei (74%).


Gata cu produsul-panaceu!

Aţi văzut mai sus că românii sunt interesaţi şi beneficiile pentru sănătate când analizează eticheta unui produs. Tocmai pentru că apăruseră etichete pe care ni se înşirau ca într-un roman numai beneficii medicale – despre care nu aveam certitudinea că sunt şi dovedite – Uniunea Europeană a decis să intervină în problema etichetelor pline de laude pentru sănătate. Şi a făcut o listă cu menţiuni de sănătate pe care le aprobă. Astfel, pentru calciu, de exemplu, vor fi permise opt menţiuni de sănătate, care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire şi la menţinerea sănătăţii sistemelor osoase, musculare, a dinţilor etc.

Alte menţiuni, în afara celor acceptate, nu vor fi permise, explică specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii. UE reglementează şi efectele benefice ale apei. Astfel, apa contribuie la menţinerea funcţiilor fizice şi cognitive normale, dar şi la reglarea temperaturii corpului. Pentru a putea fi înscrisă, menţiunea trebuie însoţită de o informare a consumatorului cu privire la faptul că, pentru a se obţine efectele benefice, ar trebui să se consume cel puţin doi litri de apă pe zi, din toate sursele.

Capcanele etichetei „organic!”

Un studiu ameircan arată că oamenii sunt influenţaţi într-o mare măsură de etichetarea mâncării ca fiind organică, existând riscul de a fi păcăliţi de plasarea acestei etichete pe ambalajul unor alimente obişnuite. Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Cornell din New York, eticheta de „mâncare organică” poate influenţa mai mult decât viziunea asupra sănătăţii.

Experimentul, pentru care cercetătorii au recrutat 115 oameni de la un centru comercial local, a presupus testarea de către aceştia a trei perechi de produse: două iaurturi, două prăjituri şi două pungi de chipsuri. În cadrul fiecărei perechi, un produs a fost etichetat „organic”, iar altul – „normal”. Aspectul pe care nu l-au observat a fost că cele două produse erau, în fiecare caz, organice. Participanţilor li s-a cerut să evalueze gustul şi conţinutul de calorii din fiecare aliment, precum şi să numească un preţ pe care l-ar plăti pentru ele.

Desfăşurarea experimentului a demonstrat că eticheta de „organic” a influenţat considerabil percepţiile consumatorilor. În ceea ce priveşte prăjiturile şi iaurtul, participanţii au estimat că au cu mult mai puţine calorii atunci când au fost etichetate „organice”, arătându-se dispuşi să plătească mai mult cu până la 23,4 la sută pentru ele. Percepţia asupra aspectelor nutriţionale ale acestor produse a fost de asemenea modificată. Prăjiturile şi iaurtul cu eticheta „organic” au fost considerate, după gust, ca având mai puţine grăsimi decât cele normale, în timp ce prăjiturile şi cartofii „organici” au fost considerate a fi mai nutritive.

Eticheta a păcălit şi papilele gustative ale oamenilor: în cazul celei cu „organic”, cartofii au lăsat impresia ca fiind mai apetisanţi, iar iaurtul, ca având mai multă aromă. Pe de altă parte, cercetătorii au evidenţiat că oamenii care consultă cu regularitate etichetele cu aspecte nutritive, cei care cumpără regulat mâncare organică şi cei care obiţnuiesc să recicleze sunt mai susceptibili la efectul acesta pe care îl are denumirea de „organic”.

Recunosc, şi eu sunt păcălită uneori la acest capitol. Aşadar, să deschidem bine ochii, înainte de a deschide portofelul!
 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Andra Nastase - Redactor
Nascuta intr-o familie cu bunici iscusite la gatit, din ale caror maini ieseau prajituri demne de Cartea Recordurilor categoria Gusturi Divine, inzestrata cu un metabolism extrem de capricios, a se citi lenes, si indragostita de tot ce inseamna delicatesa pe lumea asta, Pofticioasa scrie despre telina ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”