Fără colesterol nu există viaţă

Însă colesterolul în exces, sintetizat din diferite motive, duce la boli cardiovasculare printre care infarctul miocardic, infarctul de organ sau accidentul vascular cerebral care vă pot lua viaţa.
Fără colesterol nu există viaţă

Însă colesterolul în exces, sintetizat din diferite motive, duce la boli cardiovasculare printre care infarctul miocardic, infarctul de organ sau accidentul vascular cerebral care vă pot lua viaţa. Aşadar trebuie să menţineţi un echilibru permanent şi în privinţa grăsimilor din sânge. Şi, atenţie, grăsimile în exces nu se sintetizează doar în cazul dietelor incorecte. Lucrurile sunt mult mai nuanţate.

Aţi mâncat timp de câteva zile grăsimi saturate în exces din carne sau brânzeturi? Cel mai probabil v-au crescut trigliceridele din sânge – acestea sunt grăsimile care reacţionează imediat. Dar în privinţa colesterolului valorile nu sunt încă modificate. Tocmai de aceea, după ce aţi făcut excese alimentare sau alcoolice, nu mergeţi imediat la analizele uzuale pentru că vor fi fals modificate.

Abia la o săptămână după un comportament dezechilibrat, culinar sau bahic, e indicat să vă luaţi probe de sânge. Să intrăm însă puţin în anatomie pentru ca aceste două tipuri de grăsime să nu ni se mai pară cel mai rău lucru pe pământ, având în vedere că mulţi medici ne sperie imediat cu un accident vascular în cazul unor valori mari în sânge.

Nu trăim fără colesterol şi nu facem copii

Ficatul este producătorul grăsimilor din sânge – trigliceridele şi colesterolul – ambele vitale pentru organism. Spre exemplu, colesterolul este un factor extrem de important pentru sinteza altor produse vitale, cum ar fi adrenalina, cortizolul (aşa-numitul hormon al stresului) şi hormonii sexuali. Pentru că are legătură cu producţia acestor substanţe, colesterolul poate sări uşor peste limita considerată sigură.

Aşadar, ficatul este setat genetic să producă puţin mai mult colesterol decât ar fi necesar. „Din nefericire, în aceste situaţii, ficatul > cu grăsime, deci se încarcă el însuşi cu grăsimi”, spune prof dr. Mircea Diculescu, medic primar gastroenterolog. Grăsimile ajung ulterior pe vase, le încarcă şi astfel se poate ajunge la infarct miocardic sau la accident vascular cerebral.

Iar dăm vina pe gene
Există oameni care au grăsimile crescute în sânge pentru că mănâncă nesăbuit grăsimi saturate din carne, mezeluri, brânzeturi. Şi margarină, deşi de origine vegetală, conţine tot grăsimi saturate. Dar să nu uităm că 20% dintre oameni, care pot să aibă mese corecte, posedă un ficat care produce în neştire colesterol şi trigliceride. Aceste persoane sunt setate genetic pentru valori mari ale grăsimilor din sânge.

Carnea roşie, dulciurile şi tiroida

Mai trebuie să fiţi atenţi şi la alte 3 aspecte. Primul ar fi grăsimea localizată de pe abdomen, chiar dacă sunteţi normoponderali. În acest caz, ficatul va fi tentat să preia din grăsimea de vecinătate şi să se încarce el însuşi cu grăsimi. Un ficat încărcat cu grăsimi va avea un metabolism defectuos.

Va produce atât colesterol, cât şi trigliceride în exces, va avea un exces de grăsimi în colecist, ceea ce determină aşa-numitele pietre la fiere, şi poate apărea şi hipertensiunea arterială. Persoanele care se regăsesc în aceste situaţii prezintă riscuri mari cardiovasculare, dar nu riscul unei boli de ficat. Al doilea aspect vizează dulciurile. Poate vă puneţi problema: nu mănânc grăsimi, sunt slab, şi totuşi am grăsimi în sânge.
 

Fiţi sinceri. Vă plac dulciurile? Dulciurile concentrate, mierea, făinoasele fără coajă (deci care nu sunt integrale) aduc o cantitate mărită de zahăr în sânge. Şi nu suferă doar pancreasul. Ficatul are depozite de glicogen, adică de glucoză sub formă depozitată, de mărimea unui sertăraş. Mai are însă aproximativ 20 de spaţii largi în care depozitează grăsime.

Dacă îl bombardaţi cu dulciuri, ficatul le va depune sub formă de grăsime, pentru că are loc mai mult şi metabolizarea se face mai uşor. Mai mult, ficatul „biciuieşte” pancreasul ca să-i dea mai multă insulină, pentru că aceasta transformă glucoza şi o introduce în celulă. Iar dacă este în exces, apar stocurile din ficat. În timp, astfel se declanşează diabetul de tip 2 de maturitate, dar cresc şi grăsimile din sânge.

Ambele patologii afectează vasele de sânge. Şi mai există o problemă care are legătură cu grăsimile mărite din sânge la oamenii cu un regim corect de viaţă. Dacă aveţi greutate normală, nu consumaţi în exces nici grăsimi, nici dulciuri, specialistul gastroenterolog vă recomandă un consult al tiroidei. Iată motivul. Tiroida produce doi hormoni numiţi T3 şi T4, care sunt implicaţi în toate sistemele metabolice ale organismului uman.

“Aceşti hormoni mobilizează grăsimile din depozitele în care se află şi accelerează utilizarea în alte scopuri, în alte ţesuturi”, spune dr. Anca Hoisescu, medic specialist endocrinolog. Hipotiroidia în special modifică profilul lipidic din sânge. “Pacienţii care au un nivel scăzut de hormoni în sânge pot asocia un volum crescut al grăsimilor în sânge – colesterol şi trigliceride – chiar dacă dieta este corectă”, continuă dr. Anca Hoisescu.

Aşadar, faceţi o ecografie a tiroidei plus analize de sânge specifice, dacă aţi constatat valori crescute ale grăsimilor în sânge, în ciuda dietei corecte, indiferent de vârstă. Deficitul tiroidian se ţine sub control prin medicaţie zilnică toată viaţa. Afecţiunea însă nu e tratabilă. În cazul deficitului tiroidian, veţi avea medicaţie care diminuează cu până la 20% profilul grăsimilor din sânge. În plus, veţi lua medicaţie specifică pentru scăderea grăsimilor.

Şi care sunt, în fond, soluţiile?

Dacă aveti colesterolul mărit în sânge, specialiştii vă recomandă ca, timp de 3 luni, să urmaţi un regim alimentar corect şi să faceţi cel puţin 4 ore de mişcare pe săptămână. Mişcarea normalizează profilul lipidic din sânge, aşa că ideală ar fi o oră de activitate fizică moderată zilnic. Dacă în acest interval valoarea colesterolului nu se echilibrează, e nevoie de medicaţie, dar şi atunci cu precauţie.

Motivul? “Înseamnă că suntem în segmentul de 20% din populaţia lumii care îşi fabrică în mod nesăbuit colesterol şi trigliceride”, spune prof. dr. Mircea Diculescu. Cu alte cuvinte, este vorba de profilul vostru genetic. Chiar şi aşa, medicul specialist va analiza bine riscurile înainte de a recomanda medicaţia care scade atât colesterolul, cât şi trigliceridele.

Aceasta deoarece are numeroase efecte secundare dovedite. Mai exact, dacă aveţi grăsimi crescute şi ele s-au depus în ficat, ficatul are o steatoză, deci în timp o anumită suferinţă. Veniţi cu tratament care creşte transaminazele (TGO şi TGP), deci aduceţi o suferinţă în plus celulei hepatice. Este un cerc vicios, iar ficatul suferă la maximum. Iată de ce instituirea unui regim corect alimentar şi de mişcare vă poate salva viaţa.

Pagina 1 din 2
Andreea Groza
Andreea Groza

Mă întâlnesc în fiecare zi cu doctori. Pentru cei mai mulţi pământeni, care nu sunt ipohondri, probabil, acest comportament pare ciudat.
Dar socializăm în cadrul unor interviuri în care noi, echipa, încercăm să aflăm poveşti scurte şi concise despre cum putem să funcţionăm ... citește mai mult

Cel mai nou articol Video:
Ce este atașamentul și cum îți influențează viața