Alina Epure, Doctor în Medicină: „Mâncăm ca să anesteziem anumite trăiri de moment”

Alina Epure, Doctor în Medicină: „Mâncăm ca să anesteziem anumite trăiri de moment”
Alina Epure este membru ESPEN (The European Society for Clinical Nutrition and Metabolism) și membru The Nutrition Society (una dintre cele mai prestigioase comunități implicate în cercetare și progres la nivel de nutriție), cu colaborări la centre internaționale recunoscute la nivel mondial, cu experiență vastă în domeniul biochimiei și al nutriției.

Românii sunt din ce în ce mai rotunjori, încă din copilărie. Iar asta se vede și în statisticile privind prevalența bolilor cronice, strâns legate de obezitate. Vrem să mâncăm mai sănătos, dar ne plângem de calitatea alimentelor din supermarketuri ori de lipsa programelor de educație alimentară. Pe de altă parte, lipsurile financiare și grija zilei de mâine ne aduc în stări psihice precare, un „teren” fertil pentru alinarea rapidă dată de alimentele dulci și grase care pompează instant dopamină, numit și „hormonul fericirii”, în creier. Dar această creștere bruscă a dopaminei este urmată la scurt timp de o scădere la fel de abruptă. Astfel intrăm în cercul vicios al dependenței de mâncare, ca pansament pentru stările sufletești care ne produc disconfort.

Despre educație alimentară, diete, imunitate, microbiom, conceptul Nutribalance și multe altele am discutat cu Alina Epure, Doctor în medicină, cu experiență în biochimie, consultant nutriționist, Health Coach Practitioner.

Alegerile alimentare sunt instinctive. Nu conștientizăm ce mâncăm

CSID: Ce simțiți că lipsește la nivel de educație a populației în ceea ce privește nutriția și ce se poate face pentru a da mai multă importanță felului în care mâncăm și trăim?

Alina Epure: Într-adevăr educația lipsește, nu avem nici în familie, nici la nivel de grădiniță, școală, liceu, facultate această preocupare către integrarea educației nutriționale, ca fiind fundația sănătății, a stilului de viață. Mâncăm pentru a avea burta plină, să ne satisfacem anumite plăceri, să anesteziem anumite trăiri de moment, să ne recompensăm, să găsim o cale de comunicare, prin mâncare, cu cei apropiați nouă.

Adesea, alegerile alimentare sunt instinctive, nu conștientizăm ce mâncăm, de ce mâncăm, când este bine să mâncăm, nu suntem educați să fim atenți la ce ne transmite corpul în relația cu fiecare aliment în parte.

Consider că este nevoie să aducem în prim-plan prevenția prin alimentație, nu numai în anumite companii unde sunt politici de wellbeing, ci la nivel național, să realizăm programe educaționale în acest sens, astfel încât să fim prezenți și atenți la tot ce ajunge în corpul nostru și cum ne influențează starea de sănătate.

Nutribalance reflectă echilibrul minte – trup – suflet prin alimentație

CSID: Sunteți promotoarea conceptului Nutribalance. Ce înseamnă el mai exact și cum se traduce pentru omul de rând?

Alina Epure: Nutribalance reflectă echilibrul minte – trup – suflet prin alimentație, prin rolul și locul pe care îl acordăm nutriției zi de zi. Este în natura noastră să fim în această balanță a nutriției, corpul ne transmite când suntem pe un contrasens al sănătății, dar suntem într-o aparentă lipsă de timp, care ne îndepărtează de noi înșine, de nevoile noastre reale și trăim într-o superficialitate care nu este deloc constructivă.

Nutribalance aduce în lista de priorități, de valori sănătatea, în special ca rezultat al comportamentelor alimentare. Este un concept de nutriție care își propune să transmită fiecăruia nevoia de a fi în cea mai bună formă a sa, de a se redefini printr-o alimentație echilibrată, armonioasă, în funcție de nevoile corpului. Practic, nutriția este șansa identității fiecăruia dintre noi.

Devenim ceea ce este mâncarea noastră

CSID: Se spune tot mai des că „suntem ceea ce mâncăm”. Cât de adevărată este această sintagmă?

Alina Epure: Consider că „suntem ceea ce mănâncă mâncarea noastră”, dar, și mai profund, „devenim ceea ce este mâncarea noastră”, căci adesea stările de nervozitate, iritabilitate, nemulțumire, goliciune, întristare sunt determinate de lipsa calității alimentelor, de modul haotic în care se introduc anumite alimente, de alimentația dezechilibrată în raport cu propriile nevoi.

De asemenea, este important să știm, să înțelegem și să ne asumăm că alimentele de astăzi devin gândurile noastre de mâine, energia fiecărei celule din corpul nostru, motiv pentru care alegerile alimentare ar trebui să fie în concordanță cu ceea ce dorim să fim, să devenim, să gândim, să acționăm.

Educația alimentară a copiilor începe cu prima linguriță de mâncare

CSID: Obezitatea pare să fie cea mai frecventă boală metabolică a timpurilor pe care le trăim. Până la momentul în care aleg singuri ce vor să mănânce, copiii sunt „rodul” alimentației propuse de părinți, de managerii grădinițelor, afterscool-urilor etc. Și deși există cele mai bune intenții, uneori mesele propuse nu asigură aportul de vitamine, calorii și nutrienți necesari. Ce se poate face pentru a-i educa în mod corect pe cei care iau decizii legate de meniul unui copil?

Alina Epure: Educația alimentară a copiilor începe cu prima linguriță de mâncare, din etapa diversificării, nu la adolescență sau când pleacă de acasă la facultate. Atât timp cât ne asumăm rolul de formatori pentru copiii noștri, sănătatea lor ar trebui să fie o prioritate pentru noi, să fie una dintre valorile pe care le transmitem copiilor noștri.

Dar fiecare părinte poate face această educație nutrițională în funcție de propriile cunoștințe în acest sens, poate avea bucuria faptului că a mâncat copilul tot din farfurie, deși în mod inconștient, în fața televizorului sau a telefonului. Și astfel de părinți consideră că fac tot ce se poate pentru copiii lor, căci într-adevăr fac tot ce pot din ceea ce știu.

Există și categoria de părinți informați pentru propriile nevoi, dar nepăsători sau superficiali în ce privește alimentația copiilor și aici mi se pare că este o categorie de părinți ce ar trebui să regândească această implicare, mai bine spus neimplicare în definirea profilului alimentar la nivel de familie.

Supraponderabilitatea, obezitatea reprezintă imaginea clară a unor excese alimentare, în special cu alimente ce prezintă un rol inflamator și odată cu această creștere în greutate noi anulăm șansa viitorilor adulți de a fi într-o formă bună de sănătate fizică, mentală, emoțională.

Dragi părinți, nu priviți numai la farfuriile goale, ci la ceea ce construiți în copiii dumneavoastră în relația cu alimentația, cum gestionați dependențele, ce faceți cu monotonia alimentară, cum aduceți acasă, la masă, educația stilului de viață, căci aceasta nu este responsabilitatea grădiniței, a școlii, a anturajului, ci este NUMAI responsabilitatea părinților. Orice persoană implicată în creșterea și dezvoltarea copiilor este obligatoriu să fie informată și să ia deciziile potrivite pentru fiecare copil în parte.

Imunitatea se construiește acasă, în relația cu alimentația

CSID: Imunitatea pare așa un termen foarte vag și general. Cum ajungem să o dobândim în mod concret?

Alina Epure: Imunitatea se caută la farmacie, la plafar, sub forma unor sticluțe frumos ambalate sau a unor pastile-minune. Dragilor, imunitatea se construiește acasă, în relația cu alimentația, încă din perioada de sarcină, nu atunci când intră copilul în colectivitate. Fiecare zi este marcată de un pas făcut înspre sau împotriva sănătății, iar sistemul imunitar este parte din noi, nu trebuie tratat la nivel individual, ci în mod integrat, din cap până în picioare, printr-o armonie minte – trup – suflet.

Fiecare dintre noi ar trebui să își facă analize medicale, să identifice ce i se potrivește să mănânce, ce ar trebui să evite pentru a diminua, până la eliminare, procesele inflamatorii, care afectează și influențează buna funcționare a sistemului imunitar.

Dacă ne gândim la o regulă pe care o putem avea în vedere zilnic… putem aduce semaforul în farfurie la fiecare masă, astfel încât prin această pată de culoare și de nutrienți să putem asigura corpului un aport optim de antioxidanți care să contribuie la o înflorire celulară.

CSID: De cele mai multe ori mergem la medic, ne facem analizele și de foarte multe ori strângem un dosar de rezultate pe care nu ni le interpretează nimeni, nici măcar medicul de familie. Ce e de făcut? Încotro să ne îndreptăm și ce să facem astfel încât analizele făcute să aibă o finalitate din care corpul nostru să aibă de câștigat?

Alina Epure: Într-adevăr, este important ce analize ne facem și cum sunt interpretate, astfel încât să simțim că avem un drum, un sens în relația cu sănătatea. Ca în orice domeniu, și în cel al sănătății umane, uneori vine numai știința la masă, alteori numai pasiunea, alteori este o îmbinare perfectă între acestea și se vede imediat calitatea actului medical. În calitate de pacienți, testăm, vedem cu cine putem interacționa, astfel încât să simțim că suntem pe mâini bune.

Legătura dintre creier și microbiomul intestinal

CSID: Vorbiți des despre microbiom. De ce este atât de importantă această analiză?

Alina Epure: Una dintre cele mai importante legături din corpul nostru este cea dintre creier și microbiom intestinal. Fiecare aliment, fiecare stare de stres, fiecare bucurie influențează rapid modul în care sunt activate sau inactivate anumite bacterii din flora digestivă, iar noi avem datoria să cunoaștem calitatea florei digestive, să știm ce putem sau ce nu putem digera, să știm ce putem îmbunătăți pentru a fi în cea mai bună formă a noastră.

O floră digestivă lipsită de varietate, blocată în anumite componente, de exemplu microbiomul neuroactiv, nu reprezintă un context favorabil pentru absorbția nutrienților din alimentele consumate, ceea ce se poate manifesta ca o stare de devitalizare, deși sunt bifate mesele principale, gustările, rutina zilnică, dar nu în concordanță cu nevoile reale ale propriului organism.

Am întâlnit adesea cazuri în care evaluarea microbiomului a fost calea către o definire precisă a elementelor de personalizare a planului de alimentație și către o îmbunătățire rapidă a stării de sănătate.

CSID: Cum ajungem să ne dăm seama dacă suferim de intoleranțe, alergii alimentare, dacă nu avem niște simptome foarte clare în acest sens? Ce analize ar trebui să facem? La ce să fim atenți?

Alina Epure: Când suntem în contact cu noi înșine, este imposibil să fim asimptomatici în contextul unor intoleranțe alimentare, de exemplu. Este esențial să fim atenți la stările noastre, manifestate după ce mâncam la toate mesele și toate gustările.

Putem începe prin a întocmi un jurnal alimentar, unde vom nota tot ceea ce mâncăm, ce gustăm pe parcursul a 3-5 zile, dar și simptomele manifestate, astfel încât să înțelegem mai bine reacțiile corpului în relația cu diferite alimente.

De asemenea, se pot face teste de intoleranțe alimentare, teste de nutrigenetică, teste de epigenetică, astfel încât să avem o imagine corectă asupra profilului nostru alimentar. În caz contrar, este doar o amăgire personală că mâncăm sănătos, dacă nu știm exact ce este potrivit pentru noi și ce trebuie să evitam din punct de vedere alimentar.

„Dieta” în România a fost asociată cu o frustrare, cu o limitare

CSID: Uneori poate fi foarte obositor să ne gândim la rolul fiecărui aliment pe care îl băgăm în gură. De cele mai multe ori mâncăm pentru plăcerea gustului, pentru a ne destinde după o zi întreagă de muncă. Dumneavoastră vorbiți foarte mult despre alimentația conștientă, despre cum ne ajută să ne atingem potențialul fizic. Cum putem ajunge la acest echilibru fără a ne simți frustrați?

Alina Epure: Frustrarea în relația cu prezența sau absența anumitor alimente este cea mai frecventă la mulți pacienți, la începutul colaborării noastre, pentru că „dieta” în România a fost asociată cu o frustrare, cu o limitare, cu o testare a unei diete la modă.

Calea sigură și unică, de altfel, este înțelegerea acestor procese, de ce trebuie să limităm sau să evităm anumite alimente, ce impact pot avea în corpul nostru, ce prevenim dacă le eliminăm. Astfel, prin parcurgerea unor etape de educație nutrițională, este atât de simplu să păstram calea individuală, înțeleasă, asumată, implementată și validată că are sens, în funcție de cum ne simțim, cum se reflectă această nouă cale în starea noastră generală.

Altfel, fără date clare pe care putem construi, totul este o amăgire, se testează ceea ce alții doresc să promoveze și este speculată lipsa de timp, totul trebuie să se întâmple rapid. Dar dacă nici timp să trăim în timpul nostru nu avem, atunci care este sensul și scopul nostru în viața noastră?

Refuzați planurile de alimentație nepersonalizate, împrumutate de la cineva care a avut rezultate bune

CSID: Uneori mâncăm foarte bine și corect, dar, cu toate acestea, nu e de ajuns. Ce altceva trebuie să adăugăm unei alimentații echilibrate pentru a ne simți plini de sănătate și vigoare?

Alina Epure: Vitalitatea și sănătatea sunt rezultatul unui program de alimentație personalizat, adaptat nevoii individuale. Depinde ce înțelege fiecare dintre noi prin „bine și corect”, astfel încât să avem o imagine corectă, la nivel individual, asupra acestui mod de a mânca bine.

În contextul unei intoleranțe la gluten, a mânca bine și corect o felie de pâine integrală în fiecare dimineață este extrem de nociv pentru sănătatea fizică și mentală. O incapacitate de a metaboliza histamina impune un anumit regim alimentar și o astfel de persoană poate mânca bine și sănătos dimineața o felie de pâine cu avocado și roșii cherry, iar după această masă se poate instala un proces inflamator sever, pot fi manifestări ale unor simptome extrem de variate.

Deci, acest „bine și sănătos” se definește la nivel individual, împreună cu un specialist care poate avea capacitatea de a evalua sănătatea umană din cap până în picioare, cu implicare a impactului pe care îl poate avea alimentația. Refuzați planurile de alimentație nepersonalizate, neadaptate contextului medical personal, scrise în varianta copy-paste sau împrumutate de la cineva care a avut rezultate bune. Suntem unici, avem nevoi individuale pe care nu putem sau nu mai putem să le neglijăm.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alina Epure - Doctor în Medicină, consultant nutriționist
Alina Epure este Doctor în Medicină, Consultant Nutriționist, Health Coach Practitioner, Membru ESPEN (The European Society for Clinical Nutrition and Metabolism), Membru The Nutrition Society (una dintre cele mai prestigioase comunități implicate în cercetare și progres la nivel de nutriție), ...
citește mai mult
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stereotaxie: „Nu este dureroasă, nu necesită o anestezie și nici măcar o internare a pacientului”