EXCLUSIV: Tot ce trebuie să ştii despre depozitarea alimentelor – informaţii de la un specialist român

În momentul de faţă, în România s-a declarat starea de urgenţă, populaţia fiind sfătuită să reducă deplasările inutile şi să nu cumpere excesiv. Cu toate acestea, multe magazine au fost golite, oamenii şi-au făcut stocuri de produse, mai ales alimentare.

Am stat de vorbă cu un specialist care ne-a explicat pe larg condiţiile de depozitare şi cât timp pot fi păstrate în siguranţă anumite categorii de produse. Iată care sunt recomandările Ing. Ramona Pârvu, Manager Calitate al unei fabrici de carne, produse din carne şi specialităţi.

De ce nu este indicată acumularea de provizii în cantităţi mari

Populaţia trebuie sa înţeleagă că stocurile foarte mari de alimente nu ne ajută la nimic, ba dimpotrivă: riscă îmbolnăviri, dezvoltarea unor alergii la drojdii şi mucegaiuri sau se va ajunge la risipă – atunci când produsele se vor altera vizibil şi vor fi aruncate.

Recomandări

Gaspar Gyorgy, psihoterapeut: „Împreună suntem puternici şi adaptabili, aşadar vom supravieţui”

9 sfaturi pentru a evita anxietatea şi atacurile de panică în această perioadă marcată de fenomenul…

Păstrarea alimenteler trebuie să se facă astfel încât să prevenim alterarea, contaminarea chimică şi biologică, pătrunderea impurităţilor din praf sau a mirosurilor străine.

Atunci când cumpără cantităţi mari de alimente, aceste cerinţe devin imposibil de respectat, pentru că locuinţele noastre, în mod obişnuit, nu asigură nici spaţiul, nici condiţiile proprii de depozitare pe termen lung.

Care este diferenţa dintre păstrarea produselor în magazine şi depozite specializate şi depozitarea la domiciliu

Magazinele de mari dimensiuni, retailerii, depozitele dedicate pot asigura păstrarea alimentelor în spaţii amenajate pentru anumite categorii de produse, şi anume:

• Produse uscate (cereale, făinoase, zahăr, produse ambalate) – în raioane speciale, cu umiditate şi aerisire controlate.
• Lapte şi produse lactate, carne, peşte, derivate ale acestora – în zone frigorifice, cu temperatură controlată, monitorizată permanent.
• Legume, fructe proaspete şi conservate – în zone cu o ventilaţie permanentă, cu măsuri ce împiedică accesul rozătoarelor, cu o umiditate relativă a aerului. controlată, temperaturi permanent monitorizate.

Cum se păstrează alimentele acasă?

Acasă, ar trebui să depozităm alimentele pe categorii. În frigider, alimentele se aşază cu spaţii între ele, pentru a asigura o ventilaţie corectă. Temperatura ideală a unui frigider încărcat este de 5 grade Celsius.

Produsele care nu necesită păstrarea în frigider ar trebui depozitate pe grătare de lemn aşezate în stive, pe rânduri sau compartimente, la distanţe egale, care să asigure o ventilaţie perfectă, iar temperatura de păstrare să fie de maximum 20 de grade Celsius.

Ţineţi cont că multe dintre produse au nevoie de temperaturi mai mici, având în vedere că vor fi depozitate timp îndelungat.

Iată câteva categorii de produse şi recomandările lor de păstrare
 

• Produsele de panificaţie se pot păstra la temperaturi între 10 şi 18 grade Celsius, cu umiditatea relativă a aerului de 60-70%, în spaţii dezinfectate, uscate, aerisite, bine ventilate, izolate de surse puternice de căldură.
• Pentru făină, mult dorită şi căutată în aceste zile, spaţiul de depozitare/păstrare ar trebui să fie uscat, aerisit, în saci de material textil sau în pungi de hârtie.
  Trebuie asigurată o circulaţie a aerului la temperaturi de 10 grade Celsius, umiditatea relativă a aerului fiind de 70-75%, timp de maximum 60 de zile în perioada aprilie-septembrie. Camerele trebuie ferite de rozătoare sau insecte.

  Gradul de umiditate în păstrarea făinii este esenţial. O umiditate necorespunzătoare (în interiorul pungii) duce la formarea cocoloaşelor şi favorizează dezvoltarea mucegaiurilor şi a drojdiilor.  Consumatorii unor astfel de produse riscă activarea unor alergii pe acest fond.
   

• Pastele făinoase sunt ambalate în pungi de celofan, hârtie pergamentată sau polietilenă, cutii de carton, saci de hartie, lăzi de lemn. Spaţiile de depozitare trebuie să fie curate, uscate, aerisite, dezinfectate. Temperatura de păstrare să fie de 20 de grade Celsius, iar umiditatea de maximum 80-85%.
  Termenul de valabilitate pentru pastele simple este de 12 luni, pentru pastele cu ouă este de 8 luni, iar pentru pastele cu alte adaosuri este de 6 luni.

Carnea este un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, de aceea se impun condiţii speciale de păstrare şi depozitare, în spaţii frigorifice, asltfel:

• Carnea refrigerată se păstrează la o temperatură între 0 grade Celsius şi +4 grade Celsius şi o umiditate relativă a aerului de 75-85%, timp de 48 ore
• Carnea congelată se depoziteaza în spaţii speciale, care să asigure o temperatură în profunzime de -12 grade Celsius. Poate fi păstrată astfel timp de 4 până la 12 luni.
• Pentru mezeluri, recomand produse ambalate în atmosferă protectoare şi păstrate astfel încât să nu fie depăşit termenul de valabilitate. De asemenea, recomand produse care au fost tratate în prealabil, adică fierte sau fierte şi afumate.
• Recomand achiziţionarea unei cărni proaspete, de calitate, care nu a suferit niciun fel de tratatment de injectare, care poate fi porţionată acasă şi congelată.
• Laptele şi produsele lactate se păstrează în bidoane speciale închise. În cazul în care cumpăraţi laptele de la un dozator, se recomandă fierberea lui imediată şi păstrarea în vase smălţuite, acoperite cu capac, ferite de orice miros străin, la o temperatură între +2 şi +6 grade Celsius. Acesta trebuie consumat în termen de 48-72 de ore.

Uleiurile (grăsimile) se ţin în spaţii aerisite, curate, întunecoase, la o temperatură de 2-15 grade Celsius (ideal), umiditate de maximum 75-80%. Termen de păstrare:

• ulei vegetal 4 luni
• ulei de germeni de porumb 90 de zile
• margarină 30 de zile

Ouăle se depozitează în spaţii şi ambalaje curate, bine aerisite, întunecoase, cu temperaturi de 0-14 grade Celsius şi umiditate de 70-90%. Termenul de depozitare în lunile septembrie-martie este de 20 de zile, iar în perioada aprilie-septembrie de 10 zile.

Se recomandă spălarea ouălor cu apă călduţă şi detergent, apoi se şterg şi se depozitează în frigider.

Drojida. Dacă se simte nevoia unei achiziţii de multă drojdie în aceste zile, atunci recomandarea ar fi drojdia uscată (pulbere). Drojdia proaspătă se depozitează în frigider, ferită de lumină şi strict în termenul de valabilitate.

Cantităţile mai mari de drojdie proaspătă trebuie porţionate, ambalate individual (ideal la vid) şi depozitate în congelator pentru maximum 30 de zile. Nu vă aşteptaţi însă, după acest interval, să aibă aceleaşi proprietăţi.

Cum se stabileşte termenul de valabilitate

Oamenii trebuie să ştie că la baza stabilirii termenului de valabilitate sunt analize fizico-chimice, microbiologice şi senzoriale, care urmăresc în cât timp apar modificări a cel puţin unuia dintre factorii analizaţi.

Analizele se efectuează pe produse păstrate în condiţii corespunzătoare. Astfel, termenul de valabilitate stabilit este dat de perioada în care produsul – păstrat în condiţii de depozitare corespunzătoare – nu şi-a modificat niciunul dintre parametrii analizaţi.

Altfel spus, depozitarea pe termen îndelungat acasă poate atrage micşorarea termenului de valabilitate. Mulţi vor constata că, deşi produsele sunt încă în termenul de valabilitate, ele nu mai corespund organoleptic –  aceasta fiind consecinţa unei depozitări improprii.

În mod uzual, produsele se cumpără cu cel puţin 20% din durata valabilităţii consumată, ceea ce face ca, după achiziţionare, dacă produsul nu este depozitat conform instrucţiunilor, proprietăţile organoleptice şi microbiologice s-ar putea denatura după o scurtă perioadă.

Alimente cu termen nelimitat

• În ceea ce priveşte orezul, durata medie de garanţie este de 18 luni, însă la stabilirea acestui termen sunt luate în calcul condiţiile de transport, păstrare, perioada de recoltare.
  Orezul, dacă este păstrat în condiţii optime, nu se strică niciodată. El nu are termen de valabilitate şi poate fi consumat oricând. Condiţia este să fie ţinut într-o încăpere uscată, departe de lumină.
• Apa îmbuteliată are termen de valabilitate nu pentru că apa în sine ar expira, dar există mai multe motive. Apa este considerată un produs alimentar consumabil şi, ca atare, este supus legilor alimentaţiei publice, care necesită date de expirare pentru toate produsele aflate în comerţ.
  Totodată, deşi apa, în sine, nu face rău organismului, sticla din plastic în care este îmbuteliată s-ar putea degrada în timp, iar substanţele din plastic pot trece în apă.
• Zahăr. Nici zahărul nu se numără pe lista alimentelor perisabile. Acest aliment nu expiră niciodată (teoretic) şi poate fi folosit chiar şi după câţiva ani de la cumpărare. Singura conditie este ca acesta să fie păstrat în condiţii optime, astfel încât umezeala să nu ajungă la el. Ideal ar fi să fie depozitat ferit de lumină, umezeală, în spaţii bine aerisite şi ventilate. Atenţie însă, deoarece poate atrage insecte de dimensiuni mici – adică poate fi gazdă pentru colonii de furnici.

​Să fim cumpătaţi şi organizaţi! Sănatate multă, să auzim numai de bine!

Redacţia „Ce se întâmplă, doctore?” stă acasă, lucrează pentru voi şi vă îndeamnă să vă protejaţi pe voi şi pe cei dragi. Fiţi cumpătaţi, nu intraţi în panică şi informaţi-vă din surse sigure!