Accelerarea arderii grăsimilor – cum să faci să slăbeşti mai repede?

Alimentele care ard grăsimi şi metabolismul uman sunt elemente foarte complexe care nu au fost încă pe deplin înţelese nici chiar de către oamenii de ştiinţă, aşa că voi încerca să explic cât mai simplu acest proces.

Anumite alimente şi obiceiuri alimentare pot fi folosite pentru accelerarea arderii grăsimilor fie direct – prin inducerea topirii surplusului de grăsimi din organism, fie indirect – prin reglarea ratei de utilizare a energiei de către organism.

Proteinele, de exemplu, cresc în mod semnificativ rata metabolismului (ritmul de utilizare a “combustibilului” extras din hrană), producând căldură şi arzând mai multe calorii decât grăsimi sau carbohidraţi.

Recomandări

Jurnalul unei pofticioase mereu la dietă: „Sfaturi de pus în geanta de voiaj”

Nu mai sări peste mese! Învaţă, în sfârşit, cum să mănânci!

Alimentele cu calorii negative sunt cele care consumă mai multe calorii pentru a fi asimilate de organism decât se obţin în urma asimilării lor.

Anumite resurse de carbohidraţi (adică cele cu cel mai mic efect asupra conţinutului de zahăr din sânge) ne ajută, mai degrabă, să consumăm hrana pe care o ingerăm, decât să o depozităm sub formă de grăsime.

Anumite combinaţii de alimente, de exemplu protein şi calorii negative, pot fi utilizate pentru a repune în circuit depozitele de grăsime, transformându-le în energie – proces metabolic numit cetoză.

În funcţie de natura lor, grăsimile din alimentaţia noastră intervin – fie benefic, fie dimpotrivă –în modul în care organismul răspunde la insulină, un hormon produs de pancreas. Insulina controlează atât conţinutul de grăsimi din celulele noastre, cât şi concentraţia de zahăr din sânge. Cromul şi iodul, două minerale vitale, influenţează, de asemenea, insulina şi alţi hormone implicaţi în apariţia obezităţii.

Există şi alte substanţe, precum cofeina, capsaicina (din ardeiul iute), chitina (din cochiliile crustaceelor) şi până şi aspirina, care influenţează modul în care organismul utilizează grăsimile. Un alt exemplu este acidul hidroxicitric, care se găseşte în Garcinia cambogia şi care împiedică producerea grăsimilor din carbohidraţi şi scade apetitul.

Efectul termogenic al proteinelor

În timp ce 1 g de grăsime produce circa 9 calorii, 1 g de carbohidraţi produce cam 4 calorii. Aceasa explică de ce majoritatea curelor de slăbire implică scăderea consumului de grăsimi. Totuşi, chiar dacă aceeaşi cantitate de grăsime produce de peste două ori mai multă energie decât celelalte grupe de alimente, proteinele conţin un factor cu efect termogenic prin care arde calorii şi consumă depozitele de grăsime.

Prin simpla acţiune de a mânca utilizăm calorii, deoarece orice aliment necesită energie pentru a fi mestecat, transportat, digerat şi absorbit din stomac şi intestinal gros, pentru modificările chimice din fluxul sanguine, din ficat şi aşa mai departe.

Dar, în timp ce grăsimea are un efect termogenic de numai 3% şi carbohidraţii de până la 10%, efectul termogenic al proteinelor este de 30% din valoarea sa calorifică.

Acest efect termogenic util al unor alimente este redus la 50-150 calorii/zi la persoanele obese cu rezistenţă la insulin, astfel crescând importanţa proteinelor în programul de slăbire, precum şi pentru alte măsuri de stimulare a răspunsului organismului la insulină.

Alimente cu calorii negative

Alimentele cu calorii negative consumă mai multe calorii pentru a fi descompuse, digerate şi asimilate decât produc. Diferenţa este compensată prin arderea grăsimilor din corp.

De exemplu, o porţie de pandişpan cu fructe furnizează 350 de calorii, din care 100 sunt utilizate pentru absorbţia şi digestia prăjiturii, lăsând 250 care se adaugă la aportul zilnic de calorii. Totuşi, o porţie de varză de Bruxelles aduce 50 de calorii, dar sunt necesare 75 pentru a o digera, adică se vor consuma 25 de calorii din rezerva de grăsimi a organismului.

Se spune că dacă vei consuma în principal alimente cu calorii negative, vei slăbi de trei ori mai repede decât dacă te înfometezi, iar greutatea îţi va scădea cu circa 0.5 kg pe zi. Aceste afirmaţii sunt greu de confirmat, dar conceptele de energie negativă şi de ardere a grăsimilor sunt măcar realizabile.

Pentru a ajuta metabolismul să ardă grăsimi, nu doar dieta este necesară. Trebuie crescut şi consumul de oxigen, fie printr-un program de exerciţii aerobice, precum mersul rapid, mersul cu bicicleta sau înotul, fie prin anumite exerciţii de respiraţie. Ideea e că sportul nu trebuie să lipsească din nici o dietă.