Gastroenterita: cauze, simptome, tratament, prevenţie

Gastroenterita: cauze, simptome, tratament, prevenţie
Sursa foto: 123rf.com

Gastroenterita este o afecţiune virală sau bacteriană des întâlnită, în special în rândul copiilor, cauzând diaree şi vărsături. Principala cauză a gastroenteritei în cazul copiilor este infecţia cu rotavirus, iar în cazul adulţilor, cauzele sunt reprezentate de infecţia cu norovirus sau de toxiinfecţia alimentară determinată de o bacterie.

Gastroenterita este o boală extrem de contagioasă, care se transmite prin contactul direct cu persoana infectată sau cu suprafeţele ori alimentele/băuturile contaminate. Din fericire, afecţiunea trece de la sine în decursul a 2-3 zile, nefiind necesar un tratament medical de specialitate.

Măsuri precum odihna, alimentaţia specifică în astfel de situaţii şi consumul de lichide pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Pentru prevenirea gastroenteritei, este important să se respecte regulile elementare de igienă, aşa cum este spălatul pe mâini cu apă şi săpun, şi să se evite consumul de alimente şi băuturi care nu provin din surse sigure.

Gastroenterita: simptome

Simptomele gastroenteritei debutează de regulă la o zi după infecţie şi durează mai puţin de o săptămână, dar se pot prelungi, în funcţie de starea generală de sănătate a pacientului.

Principalele simptome ale gastroenteritei sunt:

  • Diareea apoasă, apărută brusc
  • Senzaţie de greaţă
  • Vărsături
  • Febră uşoară
  • Lipsa poftei de mâncare
  • Crampe abdominale
  • Dureri de cap
  • Dureri ale membrelor inferioare sau superioare
  • Frisoane
  • Piele umedă, lipicioasă

Dacă diareea persistă mai mult de trei zile şi apar şi alte manifestări, precum piele uscată, gură şi buze uscate, ameţeală sau reducerea cantităţii de urină, letargie, confuzie, febră ridicată, prezenţa sângelui în urină sau în fecale, ochi înfundaţi în cap, este necesar consultul unui medic, deoarece acestea pot fi semne ale deshidratării severe, care impune necesitatea unui tratament de hidratare intravenos.

În lipsa unui tratament pentru deshidratarea severă cauzată de gastroenterită, pot apărea complicaţii precum dezechilibre nutriţionale şi electrolitice, slăbiciune musculară pronunţată, encefalită, şoc hipovolemic, insuficienţă renală sau chiar comă.

Cauze

Gastroenterita poate fi cauzată de mai multe tipuri de virusuri, copiii sub 5 ani, vârstnicii şi persoanele cu sistemul imunitar slăbit fiind cele mai predispuse categorii la această afecţiune.

Virusurile care determină apariţia gastroenteritei se răspândesc cu uşurinţă, prin contactul direct cu persoana infectată sau prin consumul de alimente ori băuturi (lapte, sucuri) contaminate, incorect gătite sau pasteurizate. Perioada de contagiozitate atinge maximumul în primele 48 de ore de la apariţia simptomelor şi scade pe măsură ce acestea se ameliorează.

Cele mai frecvente virusuri care pot cauza gastroenterită sunt:

Norovirusul – se transmite prin apă, alimente şi suprafeţe contaminate sau prin contactul direct cu persoana infectată. Infecţia cu acest virus se manifestă prin greaţă, diaree, febră uşoară şi dureri musculare. Afecţiunea se ameliorează în decursul a 1-3 zile de la debutul simptomelor.

Rotavirusul – afectează în special bebeluşii şi copiii mici, fiind transmis, de regulă, prin contactul cu saliva persoanei infectate. Infecţia se manifestă prin vărsături, lipsa poftei de mâncare şi diareea apoasă, simptome care pot persista între 3 şi 8 zile. Pentru prevenirea acestei infecţii există un vaccin care poate fi făcut în primele luni de viaţă şi care are rolul de a preveni complicaţiile cauzate de infecţia cu rotavirus.

Adenovirusul – se transmite prin strănut, tuse sau contactul cu persoane infectate pori prin atingerea suprafeţelor contaminate. Infecţia se manifestr prin dureri în gât, ochi roşu, febră, tuse şi secreţii nazale abundente. Copiii din grădiniţe şi creşe, cu vârste cuprinse între 6 luni şi 2 ani, sunt mai expuşi riscului de a fi infectaţi cu acest virus, iar simptomele dispar în decursul a 3-4 zile.

Deşi nu sunt comune, infecţiile cu E.coli, Campylobacter pylori sau Salmonella pot duce la apariţia gastroenteritei. Aceste bacterii pot fi contractate prin consumul de alimente incorect gătite, cum ar fi carnea sau ouăle, sau de sucuri nepasteurizate. De asemenea, gastroenterita poate fi cauzată şi de anumiţi paraziţi, cum este giardia sau cryptosporidium, dar aceste cazuri sunt mai rar întâlnite.

Alte cauze ale gastroenteritei pot fi consumul de alimente acide, precum portocale, ananas, roşii, de fructe de mare crude sau ingestia de apă contaminată cu metale.

Există însă şi situaţii când simptomele de gastroenterită pot ascunde alte afecţiuni, precum intoleranţele alimentare (la lactoză, la fructoză, la diverşi îndulcitori artificiali), boala Crohn, colita ulcerativă, sindromul de colon iritabil, boala celiacă sau diverse reacţii adverse antibiotice, antiacide, laxative ori chimioterapice.

Diagnostic

Diagnosticul de gastroenterită se bazează pe simptomatologie, pe istoricul medical şi pe rezultatele testelor de sânge sau de scaun. Acestea pot identifica virusul, bacteriile sau paraziţii care au cauzat apariţia gastroenteritei şi, în consecinţă, medicul va avea astfel un indiciu clar în vederea stabilirii tratamentului potrivit, dacă acesta este necesar.

Gastroenterita: tratament

De obicei, gastroenterita nu necesită un tratament medical de specialitate. Scopul principal al tratamentului este de a restabili echilibrul hidric şi electrolitic, perturbat de diaree şi vărsături, care favorizează apariţia deshidratării. De asemenea, pot fi administrate soluţii de rehidratare orală, care conţin săruri minerale şi pot fi achiziţionate din farmacii, fără reţetă de la medic. În cazurile severe poate fi necesară internarea în spital şi administrarea de lichide intravenos.

Trebuie reţinut însă că antibioticele nu au niciun efect asupra infecţiilor cauzate de un virus! Acestea se vor administra doar dacă analizele indică prezenţa unei bacterii şi doar la recomandarea medicului.

De asemenea, se recomandă consumul unor alimente uşor de digerat, care ameliorează simptomele, precum: orez brun, cartofi, pâine prăjită, banane, sos de mere, kefir şi ceai de ghimbir sau de mentă. Trebuie evitate grăsimile, cafeina, alcoolul, sucurile de fructe şi cele carbogazoase, alimentele bogate în zahăr şi lactatele.

Pentru ameliorarea crampelor abdominale pot fi aplicate comprese calde pe stomac, iar febra, durerile de cap sau cele musculare pot fi atenuate cu ajutorul paracetamolului.  Nu în ultimul rând, se recomandă odihna la pat, igiena exemplară a mâinilor şi izolarea la domiciliu, în special în cazul copiilor, pentru prevenirea răspândirii infecţiei.

Prevenţie

Gastroenterita se transmite cu uşurinţă, dar pot fi luate anumite măsuri care reduc riscul de infecţie, cum ar fi:

  • Spălarea pe mâini după folosirea toaletei şi înainte de a găti sau de a mânca
  • Evitarea folosirii la comun a tacâmurilor şi a prosoapelor, dacă o persoană din familie este infectată
  • Gătirea corectă a cărnii
  • Spălarea fructelor şi a legumelor înainte de a a fi consumate
  • Evitarea consumului de apă şi alimente din surse care nu prezintă siguranţă
  • Efectuarea vaccinului antirotaviral la copiii mici (acesta se face la 2 luni, apoi rapel la 4 luni)
  • Dezinfectarea suprafeţelor potenţial contaminate (tocătoare, blat de bucătărie, aşternuturi etc.)

 

Când să suni la 112

E nevoie să apelezi Serviciul de Ambulanță atunci când ești îngrijorat pentru un copil mai mic de 1 an, atunci când copilul oprește alăptarea la sân sau biberon în timp ce este bolnav, un copil sub 5 ani are semne de deshidratare, chiar dacă i-ați administrat pliculețe de rehidratare orală, copilul de peste 5 ani este în continuare deshidratat,  dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți diaree cu sânge sau su aveți diaree mai mult de 7 zile ori vărsături mai mult de 2 zile. În toate aceste cazuri este indicat să luați de urgență legătura cu medicul de familie, pediatru sau să sunați la 112.

 

Surse: www.nhs.uk, nhsinform.scot, www.webmd.com, healthline.com, www

Articol revizuit în 2022

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
S-a alăturat echipei Ce se întâmplă, Doctore? în anul 2013. În timp, CSID a devenit a doua sa familie, care cuprinde o mână de oameni pasionați de scris și preocupați de starea de bine a românilor. Ține legătura cu medici din toate domeniile și vă aduce zilnic informații despre diverse ... citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Obiceiuri nocive care cresc riscul de cancer de esofag