Postul Crăciunului începe duminică, 15 noiembrie, și se încheie în Ajun, pe 24 decembrie. Timp de 40 de zile, credincioșii renunță la carne, lactate și ouă, iar mesele sunt alcătuite din legume, fructe, cereale și leguminoase. Există și zile cu dezlegare la pește, însă produsele ambalate pot ascunde ingrediente de origine animală.
Postul Crăciunului se desfășoară timp de 40 de zile, de duminică, 15 noiembrie, până joi, 24 decembrie 2026, în Ajunul Crăciunului. În această perioadă, credincioșii renunță la alimentele de origine animală și își adaptează meniul în funcție de regulile postului. Legumele, fructele, cerealele și leguminoasele devin baza alimentației zilnice. Meniul poate fi însă variat, de la ciorbe și tocănițe până la salate, preparate cu fasole, linte sau năut. În anumite zile, rânduiala bisericească permite și consumul de pește.
În zilele obișnuite de post, alimentația se bazează pe produse vegetale. Legumele pot fi consumate crude sau gătite și reprezintă ingredientul principal pentru numeroase preparate. Printre cele mai folosite legume se numără cartofii, morcovii, varza, broccoli, conopida, ardeii, roșiile, castraveții, dovleceii și vinetele. Acestea pot fi incluse în ciorbe, supe, tocănițe, salate sau mâncăruri la cuptor.
Fructele proaspete completează meniul zilnic. Merele, perele, bananele, portocalele, mandarinele și strugurii sunt câteva dintre variantele care pot fi consumate pe parcursul postului. Pentru aportul de proteine vegetale, sunt recomandate leguminoasele: fasolea, lintea, năutul, mazărea și soia. Acestea pot fi folosite în preparate sățioase și pot înlocui, din punct de vedere culinar, o parte dintre ingredientele de origine animală.
Nici cerealele nu lipsesc din meniul de post. Orezul, ovăzul, porumbul și grâul, alături de produsele obținute din acestea fără adaosuri de origine animală, pot completa mesele. Nucile, migdalele, alunele și semințele de dovleac sau de floarea-soarelui sunt alte opțiuni. Uleiurile vegetale, precum cel de măsline sau de floarea-soarelui, se folosesc în zilele în care rânduiala bisericească permite untdelemnul.
Renunțarea la produsele de origine animală nu înseamnă că meniul trebuie să fie plictisitor. Există numeroase preparate tradiționale care pot fi incluse în alimentația din această perioadă. Ciorbele de legume, tocănițele, orezul cu ciuperci, fasolea bătută și salatele proaspete sunt câteva dintre variantele pentru mesele principale. De asemenea, pot fi pregătite paste fără ou, mâncăruri cu soia și preparate pe bază de linte sau năut. Pentru gustări, pot fi alese fructe, nuci și semințe, iar legumele pot fi combinate în salate sau alte preparate simple.
Postul Crăciunului este cunoscut pentru zilele în care există dezlegare la pește. Printre datele importante menționate în rânduiala acestei perioade se numără 21 noiembrie, când este sărbătorită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, și 30 noiembrie, de Sfântul Apostol Andrei.
În aceste zile, credincioșii pot include peștele în meniu, potrivit rânduielii bisericești. Dezlegările sunt însă stabilite în funcție de calendarul ortodox și de sărbătorile din perioada postului.
Citește și: Chiftele de post din vinete și cartofi. Rețeta gustoasă care se poate prepara în 15 minute
În zilele fără dezlegare, credincioșii evită carnea și produsele obținute din carne, indiferent dacă este vorba despre porc, vită, pui sau mezeluri. Sunt excluse și ouăle, laptele dulce sau bătut, brânzeturile, smântâna și untul. Aceleași reguli se aplică deserturilor și preparatelor care conțin astfel de ingrediente.
Atenția trebuie îndreptată și către produsele ambalate din magazine. Unele alimente par, la prima vedere, potrivite pentru post, însă lista de ingrediente poate conține lapte praf, zer, unt, ouă sau grăsimi de origine animală. De aceea, verificarea etichetei înainte de cumpărare este importantă. Chiar dacă ambalajul sau denumirea produsului sugerează că acesta este vegetal, ingredientele trebuie citite cu atenție pentru a identifica eventualele adaosuri de origine animală.
Sursa foto: Shutterstock