Ziua Mondială a AVC-ului: semnele unui accident vascular cerebral pe care nu trebuie să le ignori

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un zâmbet asimetric, dificultatea de a ridica un braț sau vorbirea neclară pot fi primele semne ale unui accident vascular cerebral (AVC). Deși simptomele pot apărea brusc și uneori par să dispară după câteva minute, acestea reprezintă o urgență medicală care nu trebuie ignorată. Recunoașterea rapidă a manifestărilor și apelarea serviciului de urgență pot face diferența dintre recuperare și dizabilități permanente.

Marcata anual pe 29 octombrie, Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral atrage atenția asupra importanței prevenției, recunoașterii simptomelor și accesului rapid la tratament. În 2026, Organizația Mondială a Accidentului Vascular Cerebral continuă campania de conștientizare sub mesajul „Every M1nute Counts” – fiecare minut contează –, încurajând populația să recunoască semnele unui AVC și să acționeze fără întârziere.

Citește și: Accidentul vascular cerebral – cum se manifestă, care sunt factorii de risc, cum se tratează și în ce constă recuperarea? Explică dr. Alexandra Dumitru, medic cardiolog

Recomandări

Cât durează gripa la adulți și copii: simptome care arată că starea se agravează, tratament și…

Șase băuturi aparent sănătoase care pot conține mai mult zahăr decât o gogoașă. Ce arată etichetele…

Ce este accidentul vascular cerebral?

Accidentul vascular cerebral apare atunci când circulația sângelui către o parte a creierului este întreruptă sau când un vas de sânge cerebral se rupe. În lipsa aportului necesar de oxigen și nutrienți, celulele nervoase încep să fie afectate, iar funcțiile controlate de zona respectivă a creierului pot fi compromise.

Există două tipuri principale de AVC:

• AVC ischemic – apare atunci când un cheag de sânge blochează un vas care asigură circulația cerebrală. Este forma întâlnită cel mai frecvent.
• AVC hemoragic – apare atunci când un vas de sânge se rupe, provocând o sângerare în interiorul creierului sau în spațiile din jurul acestuia.

Ambele forme necesită evaluare medicală de urgență, însă tratamentul diferă. Tocmai de aceea, simptomele nu trebuie tratate acasă și nu este indicat să se administreze medicamente din proprie inițiativă.

Care sunt primele semne ale unui AVC?

Simptomele unui accident vascular cerebral se instalează, de regulă, brusc. Manifestările pot varia în funcție de zona creierului afectată, iar o persoană nu trebuie să prezinte toate semnele pentru a avea un AVC.

Printre cele mai importante simptome se numără:

1. Asimetria feței

Un colț al gurii poate coborî, iar zâmbetul devine inegal. Persoana poate simți amorțeală sau slăbiciune pe o parte a feței. Dacă observi o asemenea modificare apărută brusc, este important să acționezi imediat.

2. Slăbiciunea sau amorțeala unui braț

Persoana poate avea dificultăți în a ridica unul dintre brațe sau îl poate scăpa involuntar. Slăbiciunea poate afecta și un picior ori o jumătate a corpului.

3. Dificultățile de vorbire

Vorbirea poate deveni neclară, cuvintele pot fi pronunțate cu dificultate sau persoana poate avea probleme în a înțelege ceea ce i se spune. Uneori, aceasta știe ce vrea să comunice, dar nu reușește să găsească ori să formuleze cuvintele potrivite.

4. Tulburările bruște de vedere

Vederea încețoșată, vederea dublă sau pierderea bruscă a vederii la unul ori la ambii ochi pot indica o problemă neurologică gravă, inclusiv un AVC.

5. Amețeala și pierderea echilibrului

Apariția bruscă a unei amețeli intense, a dificultăților de mers, a lipsei de coordonare sau a imposibilității de a menține echilibrul poate fi un semn de accident vascular cerebral, în special atunci când este asociată cu alte simptome neurologice.

6. Durerea de cap severă, instalată brusc

O durere de cap extrem de intensă, apărută brusc și fără o cauză evidentă, poate indica o hemoragie cerebrală. Aceasta poate fi însoțită de greață, vărsături, confuzie sau pierderea stării de conștiență.

Aceste manifestări nu confirmă singure diagnosticul, dar reprezintă motive suficiente pentru solicitarea imediată a ajutorului medical.

Testul FAST: cum poți recunoaște rapid un AVC?

Pentru a facilita recunoașterea semnelor unui accident vascular cerebral, specialiștii folosesc frecvent acronimul FAST, care reunește patru repere esențiale.

• F – Face (față): roagă persoana să zâmbească. Un colț al gurii este coborât?
• A – Arms (brațe): roagă persoana să ridice ambele brațe. Unul dintre ele coboară sau nu poate fi ridicat?
• S – Speech (vorbire): roagă persoana să repete o propoziție simplă. Vorbește neclar sau întâmpină dificultăți?
• T – Time (timp): dacă observi oricare dintre aceste semne, sună imediat la 112.

O variantă extinsă, BE-FAST, include și pierderea bruscă a echilibrului (Balance) și modificările de vedere (Eyes), două manifestări care pot apărea în anumite forme de AVC.

Este important de reținut că un test FAST aparent normal nu exclude un accident vascular cerebral. Dacă apar brusc tulburări de vedere, dezechilibru sever sau alte simptome neurologice neobișnuite, trebuie solicitat ajutor medical chiar dacă fața, brațele și vorbirea par normale.

Ce trebuie să faci dacă suspectezi un AVC?

În cazul unui posibil accident vascular cerebral, primul pas este apelarea serviciului de urgență 112. Nu aștepta să vezi dacă simptomele se ameliorează și nu încerca să transporți singur persoana la spital conducând un autoturism.

Până la sosirea echipajului medical:

• Notează ora la care au început simptomele sau ultima oră la care persoana era cunoscută ca fiind fără simptome.
• Ajută persoana să stea într-o poziție sigură și supravegheaz-o.
• Nu îi oferi alimente, lichide sau medicamente pe cale orală, deoarece înghițirea poate fi afectată.
• Nu administra aspirină din proprie inițiativă. În cazul unui AVC hemoragic, aceasta poate agrava sângerarea.
• Dacă persoana își pierde starea de conștiență, verifică dacă respiră normal și urmează instrucțiunile operatorului 112. Dacă nu respiră normal, începe resuscitarea conform indicațiilor primite.

Chiar dacă manifestările dispar după câteva minute, solicită ajutor medical de urgență. Acestea pot indica un atac ischemic tranzitoriu (AIT), uneori numit și „mini-AVC”, care poate preceda un accident vascular cerebral major.

Cine are un risc mai mare de AVC?

Accidentul vascular cerebral poate apărea la orice vârstă, însă riscul crește odată cu înaintarea în vârstă și în prezența anumitor afecțiuni sau factori de stil de viață.

Printre cei mai importanți factori de risc se numără:

• Hipertensiunea arterială – unul dintre principalii factori de risc pentru AVC.
• Fibrilația atrială – o tulburare de ritm cardiac care poate favoriza formarea cheagurilor de sânge.
• Diabetul zaharat – poate afecta vasele de sânge și crește riscul cardiovascular.
• Colesterolul crescut – contribuie la dezvoltarea aterosclerozei.
• Fumatul – afectează vasele de sânge și crește riscul de evenimente cardiovasculare.
• Sedentarismul și excesul ponderal – pot contribui la apariția hipertensiunii, diabetului și altor factori de risc.
• Consumul excesiv de alcool – poate crește riscul cardiovascular, inclusiv prin efectele asupra tensiunii arteriale.

Antecedentele personale de AVC sau AIT și istoricul familial pot fi, de asemenea, relevante. Prezența unuia sau a mai multor factori de risc nu înseamnă că un AVC este inevitabil, dar justifică monitorizarea medicală și măsurile de prevenție.

Cum poți reduce riscul unui accident vascular cerebral?

Prevenția presupune, în primul rând, identificarea și controlul factorilor de risc modificabili. Nu toate accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite, însă anumite măsuri pot reduce semnificativ riscul.

Monitorizează tensiunea arterială. Hipertensiunea poate evolua fără simptome evidente. Măsurarea periodică și respectarea tratamentului prescris sunt esențiale.

Controlează glicemia și colesterolul. Analizele recomandate de medic pot ajuta la identificarea unor probleme care necesită intervenție.

Renunță la fumat. Oprirea fumatului contribuie la reducerea riscului vascular.

Adoptă o alimentație echilibrată. Un regim alimentar bogat în legume, fructe, cereale integrale și surse adecvate de proteine, cu limitarea excesului de sare și a alimentelor ultraprocesate, poate susține sănătatea cardiovasculară.

Fă mișcare regulat. Activitatea fizică adaptată stării de sănătate ajută la controlul tensiunii arteriale, al greutății și al glicemiei.

Respectă tratamentul recomandat. Dacă ai fibrilație atrială, hipertensiune, diabet sau alte afecțiuni cardiovasculare, urmează planul stabilit împreună cu medicul. Nu începe și nu întrerupe tratamente fără recomandare medicală.

De ce contează fiecare minut?

În cazul unui AVC, intervenția rapidă poate permite accesul la tratamente care restabilesc circulația cerebrală în anumite situații sau limitează efectele hemoragiei. Pentru unii pacienți, tratamentele de reperfuzie pot fi administrate într-un interval limitat de la debutul simptomelor, iar în cazuri selectate pot exista opțiuni și într-o fereastră mai extinsă, pe baza evaluării clinice și imagistice.

Nu există însă un interval în care să fie sigur să aștepți acasă. Cu cât evaluarea medicală începe mai repede, cu atât echipa medicală poate stabili mai rapid diagnosticul și opțiunile de tratament potrivite.

Ziua Mondială a AVC-ului, marcată pe 29 octombrie, este un prilej de a reține un mesaj simplu: asimetria feței, slăbiciunea unui braț și dificultățile de vorbire apărute brusc sunt semnale de alarmă. Sună la 112 fără întârziere. Recunoașterea simptomelor poate salva vieți și poate contribui la reducerea consecințelor pe termen lung ale unui accident vascular cerebral.

Foto: Shutterstock