Dieta asociată cu o îmbătrânire mai lentă. Ce a arătat un studiu pe aproximativ 7.500 de adulți

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Există dieta perfectă pentru o viață mai lungă? Un nou studiu sugerează că răspunsul ar putea fi mai simplu decât alegerea strictă între dieta mediteraneană, DASH sau un regim bazat predominant pe plante. Cercetătorii au descoperit că mai multe modele de alimentație sănătoasă sunt asociate cu o îmbătrânire biologică mai lentă.

Cercetarea a analizat inițial 6.470 de adulți din Germania, iar principalele rezultate au fost verificate într-un al doilea grup de 1.034 de persoane. În total, datele provin de la aproximativ 7.500 de adulți.

În loc să urmărească pur și simplu cât de mult au trăit participanții, oamenii de știință au analizat semne moleculare ale îmbătrânirii. Rezultatele sugerează că nu există neapărat o singură „dietă a longevității”. Mai importantă ar putea fi calitatea generală a alimentației.

Recomandări

Cum să gătești ouăle sănătos. Ce metode de preparare sunt mai bune?

Alimentele de toamnă care pot ajuta digestia. Ce să pui mai des în farfurie

Cercetătorii au comparat 10 modele alimentare

Echipa a folosit date provenite de la 6.470 de participanți la Rhineland Study. Vârsta medie a acestora era de 56,3 ani, iar participanții aveau între 30 și 95 de ani. Aproximativ 57% erau femei. Obiceiurile alimentare ale fiecărei persoane au fost comparate cu 10 scoruri diferite de calitate a dietei.

Printre modelele analizate s-au aflat dieta mediteraneană, dieta DASH, concepută inițial pentru controlul tensiunii arteriale, dieta MIND, care pune accent pe alimente asociate sănătății creierului, dieta nordică, modelul EAT-Lancet și diferite modele bazate pe consumul de alimente vegetale.

Cercetătorii au descoperit ceva interesant: persoanele care aveau o alimentație considerată foarte sănătoasă după criteriile unui model nu erau neapărat aceleași care obțineau scoruri ridicate pentru celelalte diete.

Doar 18 persoane s-au situat în primii 25% la toate scorurile alimentare analizate. Cu toate acestea, diferitele modele sănătoase au fost asociate în general cu același fenomen: o îmbătrânire biologică mai lentă.

Cum au măsurat oamenii de știință îmbătrânirea

Vârsta din buletin și vârsta biologică nu reprezintă exact același lucru. Pentru a evalua modul în care organismul îmbătrânește la nivel molecular, cercetătorii au analizat metilarea ADN-ului, adică modificări chimice care pot influența activitatea genelor și care se schimbă în mod caracteristic odată cu vârsta.

Au fost folosite trei instrumente de evaluare a îmbătrânirii epigenetice: GrimAge, PhenoAge și DunedinPACE. Primele două încearcă să surprindă diferența dintre vârsta biologică estimată și cea cronologică, în timp ce DunedinPACE este conceput pentru a estima ritmul în care are loc îmbătrânirea biologică.

Cercetătorii au analizat aproximativ 850.000 de poziții din ADN, ceea ce le-a permis să studieze în detaliu legătura dintre alimentație și modificările epigenetice.

Nu există o singură dietă „perfectă”

Rezultatul principal a fost că o aderență mai mare la modelele alimentare considerate sănătoase s-a asociat în mod constant cu o îmbătrânire epigenetică mai lentă, chiar dacă intensitatea asocierilor a variat de la o dietă la alta.

Diferențele dintre diete au fost însă relativ mici. Cu alte cuvinte, studiul nu a găsit o dietă care să le depășească în mod spectaculos pe toate celelalte.

Modelele analizate au compoziții diferite, dar multe dintre ele au câteva caracteristici comune: pun accent pe fructe, legume și cereale integrale și limitează, în diferite grade, carnea roșie și procesată și produsele cu zahăr adăugat.

Acest lucru sugerează că adoptarea unui model alimentar sănătos care poate fi menținut pe termen lung ar putea conta mai mult decât respectarea perfectă a unei diete cu un anumit nume.

Peste 70% dintre căile biologice au fost comune

Cercetătorii au mers mai departe și au analizat modificările de metilare a ADN-ului asociate fiecărei diete. Deși modelele alimentare au produs profiluri distincte, peste 70% dintre căile biologice afectate au fost comune tuturor dietelor analizate.

Printre acestea se aflau procese legate de structura celulară, semnalizarea dintre celule și metabolism – mecanisme implicate atât în îmbătrânire, cât și în apariția bolilor cronice.

Au existat însă și particularități. De exemplu, unele dintre căile asociate exclusiv dietei DASH aveau legătură cu sănătatea cardiovasculară, în timp ce anumite mecanisme specifice dietei MIND erau asociate cu memoria și funcțiile cognitive.

Rezultatele au fost verificate într-un al doilea grup

Pentru a vedea dacă rezultatele se mențin într-o populație independentă, cercetătorii au folosit datele a 1.034 de participanți din studiul EPIC-Potsdam. Principalele rezultate au putut fi astfel validate într-un al doilea grup de adulți.

Un rezultat neașteptat a fost că asocierea dintre alimentația sănătoasă și îmbătrânirea biologică mai lentă a fost mai pronunțată în cazul fumătorilor activi.

Cercetătorii subliniază însă că acest lucru nu înseamnă că alimentația sănătoasă poate compensa efectele nocive ale fumatului. Explicația biologică a acestei diferențe nu este încă stabilită.

Studiul nu demonstrează că aceste diete prelungesc viața

Cercetarea este observațională și arată o asociere între calitatea alimentației și markerii îmbătrânirii biologice. Nu demonstrează că adoptarea uneia dintre aceste diete încetinește direct procesul de îmbătrânire sau prelungește viața. Mai mult, cercetătorii au evaluat îmbătrânirea prin markeri epigenetici, nu prin numărul efectiv de ani trăiți de participanți.

Concluzia este, așadar, mai nuanțată decât promisiunea unei „diete a longevității”: mai multe modele alimentare sănătoase, chiar dacă diferă între ele, au fost asociate cu semne moleculare ale unei îmbătrâniri mai lente.

Pentru cercetători, mesajul practic este tocmai flexibilitatea. Nu pare să existe un singur meniu obligatoriu pentru o îmbătrânire sănătoasă. Un model alimentar de bună calitate poate fi adaptat preferințelor, culturii și stilului de viață al fiecărei persoane.

Sursă foto: Shutterstock