Telefonul mobil a ajuns să fie prezent în aproape fiecare moment al zilei: îl folosim pentru comunicare, muncă, divertisment, cumpărături sau pentru a ne informa. Deși smartphone-ul ne simplifică viața, utilizarea excesivă poate avea efecte care depășesc problemele cunoscute legate de ochi sau de somn.
Mai multe cercetări realizate în ultimii ani au analizat legătura dintre timpul petrecut în fața ecranului și modul în care funcționează creierul. Printre efectele investigate se numără scăderea capacității de concentrare, dificultățile de memorare, problemele de somn și asocierea cu simptome de anxietate.
Un experiment realizat de cercetători de la Universitatea din Texas a analizat inclusiv efectul simplului fapt că telefonul se află în apropiere.
Participanții au fost supuși unor teste cognitive, iar rezultatele au arătat că persoanele care își lăsaseră telefonul în apropiere au avut performanțe mai slabe decât cele care își puseseră dispozitivul într-o altă încăpere.
Explicația propusă de cercetători este că telefonul poate ocupa o parte din resursele cognitive chiar și atunci când nu îl folosim. Creierul poate rămâne, într-o anumită măsură, atent la posibilitatea apariției unei notificări sau la tentația de a verifica dispozitivul. Cu alte cuvinte, simpla disponibilitate a telefonului poate fi suficientă pentru a fragmenta atenția.
Mesajele, notificările și interacțiunile de pe rețelele sociale sunt concepute în jurul unor recompense rapide. Atunci când primim o informație nouă, un mesaj sau o apreciere, este activat sistemul de recompensă al creierului, proces în care este implicată și dopamina.
Acest neurotransmițător are un rol important în motivație și în mecanismele de recompensă. Repetarea acestor stimulări poate favoriza obișnuința de a verifica frecvent telefonul.
Problema apare atunci când creierul ajunge să prefere recompensele rapide în detrimentul activităților care necesită răbdare și atenție susținută. Cititul, studiul, lucrul la un proiect sau orice sarcină care presupune concentrare pentru o perioadă mai lungă pot deveni mai dificile atunci când atenția este întreruptă constant.
Un alt fenomen discutat în acest context este cel denumit „amnezie digitală”. Termenul descrie tendința de a reține mai puține informații atunci când știm că acestea pot fi accesate rapid cu ajutorul unui dispozitiv.
Numerele de telefon, adresele, informațiile de contact, traseele sau diverse date pe care în trecut încercam să le memorăm pot fi acum căutate în câteva secunde.
Telefonul nu „șterge” pur și simplu memoria, însă dependența de dispozitive pentru accesarea informațiilor poate modifica felul în care alegem să memorăm. În loc să păstrăm anumite date în memorie, ne bazăm pe faptul că le putem găsi din nou atunci când avem nevoie de ele.
Cercetătorii au analizat și efectele folosirii îndelungate a smartphone-ului în rândul adolescenților. Un studiu realizat de cercetători chinezi a urmărit adolescenți care petreceau mai mult de cinci ore pe zi folosind telefonul mobil. În această categorie au fost observate mai frecvent simptome asociate cu anxietatea, depresia și tulburările de somn.
Investigațiile prin rezonanță magnetică au indicat, de asemenea, modificări în anumite regiuni ale creierului implicate în controlul emoțiilor și al comportamentului.
Totuși, astfel de rezultate trebuie interpretate cu atenție. O asociere între utilizarea intensă a telefonului și anumite simptome nu demonstrează automat că smartphone-ul este singura cauză a acestora. Somnul, stilul de viață, stresul, mediul familial și alți factori pot avea, la rândul lor, un rol important.
Unul dintre cele mai cunoscute efecte ale utilizării smartphone-ului seara este legătura cu somnul. Lumina emisă de ecrane, în special componenta albastră, poate influența secreția de melatonină, hormon implicat în reglarea ciclului somn-veghe. Din acest motiv, folosirea telefonului înainte de culcare poate contribui la adormirea mai dificilă și la un somn mai puțin odihnitor.
Efectele nu se opresc însă la noaptea respectivă. Atunci când somnul este insuficient sau fragmentat, pot fi afectate în ziua următoare atenția, memoria, capacitatea de concentrare și starea generală de dispoziție.
Astfel, se poate forma un cerc dificil de întrerupt: telefonul folosit seara poate afecta somnul, iar oboseala de a doua zi poate face mai dificilă menținerea concentrării.
Specialiștii nu susțin că soluția este eliminarea completă a smartphone-ului din viața de zi cu zi. Pentru cei mai mulți oameni, telefonul este un instrument util și aproape indispensabil. Diferența o poate face însă modul în care este utilizat. Creierul are nevoie și de perioade în care atenția nu este întreruptă constant de sunete, vibrații sau notificări.
Câteva schimbări simple pot reduce utilizarea automată a telefonului:
În cele din urmă, problema nu este existența telefonului, ci locul pe care acesta ajunge să îl ocupe în rutina zilnică. Folosit conștient și cu pauze regulate, smartphone-ul poate rămâne un instrument util fără ca fiecare moment liber să fie ocupat de un ecran.
Sursă foto – davideangeliniphoto / Envato