De ce scrâșnești din dinți în somn și ce spune asta despre organism?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Te trezești dimineața cu dureri de maxilar, dinții par mai sensibili, iar partenerul îți spune că ai scrâșnit din dinți toată noaptea? Sau poate stomatologul ți-a observat smalțul tocit și te-a întrebat dacă suferi de bruxism, deși tu nu ai auzit niciodată acest termen.

Scrâșnitul din dinți în timpul somnului este mult mai frecvent decât credem și, de cele mai multe ori, persoana afectată nici măcar nu știe că îl are. În timp, însă, acest obicei involuntar poate afecta dinții, articulația maxilarului, mușchii feței și chiar calitatea somnului.

Multă vreme s-a crezut că bruxismul este provocat exclusiv de stres. Astăzi, cercetările arată că lucrurile sunt mult mai complexe. Fenomenul este influențat de activitatea creierului în timpul somnului, de sistemul nervos, de anumite tulburări de somn și doar parțial de factorii emoționali.

Recomandări

Arsurile solare nu sunt inofensive. Cinci episoade pot crește semnificativ riscul de cancer de piele

De ce apa cu gheață nu este recomandată pe caniculă și ce ar trebui să bei…

Citește și: Senzația de „cădere în gol” înainte de somn are o explicație. Ce spun medicii despre acest fenomen

Ce este bruxismul?

Bruxismul reprezintă încleștarea sau scrâșnirea involuntară a dinților.

Există două forme principale:

• bruxismul nocturn, care apare în timpul somnului;
• bruxismul diurn, care apare în timpul stării de veghe, când persoana își încleștează inconștient dinții în perioade de concentrare sau stres.

Cele două forme pot exista separat sau împreună.

Bruxismul nocturn este considerat o tulburare de mișcare asociată somnului și apare fără ca persoana să îl poată controla.

Cât de frecvent este?

Specialiștii estimează că între 8 și 15% dintre adulți scrâșnesc frecvent din dinți în timpul somnului.

La copii, fenomenul este și mai comun, fiind întâlnit la până la o treime dintre ei. În multe cazuri, dispare odată cu înaintarea în vârstă.

Pentru adulți, însă, bruxismul poate persista ani întregi dacă nu este identificat și gestionat.

Ce se întâmplă în timpul nopții?

Contrar impresiei că maxilarul rămâne complet relaxat în timpul somnului, activitatea musculară continuă pe parcursul nopții.

În cazul bruxismului, mușchii implicați în masticație se contractă mult mai puternic decât este necesar.

Uneori dinții se freacă unul de altul, producând zgomotul caracteristic. Alteori persoana doar încleștează foarte puternic maxilarul, fără să apară scrâșnitul propriu-zis.

Presiunea exercitată asupra dinților poate depăși chiar forța folosită în timpul mestecării alimentelor.

De ce apare?

Nu există o singură cauză.

Astăzi, bruxismul este considerat rezultatul interacțiunii dintre mai mulți factori neurologici, psihologici și fiziologici.

Stresul și anxietatea

Acestea rămân printre cei mai importanți factori.

Persoanele aflate sub presiune emoțională au un risc mai mare de a prezenta episoade de încleștare a maxilarului, atât ziua, cât și noaptea.

Stresul nu este însă singura explicație și nici nu apare în toate cazurile.

Microtrezirile din timpul somnului

Studiile au arătat că multe episoade de bruxism apar imediat după o microtrezire – un moment foarte scurt în care activitatea creierului crește, fără ca persoana să devină conștientă.

În acele câteva secunde se accelerează ritmul cardiac, respirația se modifică, iar mușchii maxilarului se contractă.

Persoana continuă apoi să doarmă și nu își amintește nimic dimineața.

Apneea obstructivă în somn

În ultimii ani, cercetătorii au observat o legătură importantă între bruxism și apneea obstructivă în somn.

La unele persoane, scrâșnitul pare să apară imediat după un episod în care respirația este întreruptă pentru câteva secunde.

De aceea, atunci când bruxismul este asociat cu sforăit puternic, pauze respiratorii sau somnolență excesivă în timpul zilei, este recomandată investigarea unei posibile apnei.

Cofeina și alcoolul

Consumul mare de cafea, energizante sau alcool, mai ales seara, poate crește frecvența episoadelor la unele persoane.

Aceste substanțe influențează arhitectura somnului și activitatea sistemului nervos.

Unele medicamente

Anumite antidepresive, în special unele din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), au fost asociate cu apariția sau agravarea bruxismului la unii pacienți.

Acest lucru nu înseamnă că tratamentul trebuie întrerupt, ci doar că simptomul trebuie discutat cu medicul.

Factorii genetici

Există dovezi că predispoziția pentru bruxism poate fi moștenită.

Persoanele care au rude apropiate cu aceeași problemă prezintă un risc mai mare de a dezvolta această tulburare.

Cum îți dai seama că scrâșnești din dinți?

În multe cazuri, primul care observă este partenerul de viață.

Sunetul produs poate fi surprinzător de puternic.

Alte semne includ:

• durere sau rigiditate a maxilarului dimineața;
• dureri de cap, mai ales în zona tâmplelor;
• sensibilitate dentară;
• senzația că mușchii feței sunt obosiți;
• zgomote sau blocaje la deschiderea gurii;
• dinți tociți sau fisurați;
• retracția smalțului;
• mobilitate dentară în cazurile severe.

Uneori, singurul indiciu este observat de medicul stomatolog în timpul unui control de rutină.

Ce se întâmplă cu dinții?

În timp, frecarea repetată poate produce:

• uzura smalțului;
• fisuri microscopice;
• fracturi dentare;
• sensibilitate la rece și la cald;
• deteriorarea plombelor și coroanelor;
• afectarea implanturilor dentare.

Smalțul nu se regenerează, astfel că leziunile produse de bruxism sunt permanente.

Poate afecta și articulația maxilarului?

Da.

Bruxismul poate suprasolicita articulația temporo-mandibulară (ATM), cea care permite deschiderea și închiderea gurii.

În timp pot apărea:

• durere la mestecat;
• pocnituri ale maxilarului;
• dificultăți la deschiderea gurii;
• blocarea temporară a articulației.

Există legătură cu stresul?

Da, dar nu în modul în care se credea în trecut.

Stresul nu este cauza unică a bruxismului, însă poate amplifica frecvența și intensitatea episoadelor.

Persoanele anxioase sau foarte solicitate emoțional tind să prezinte mai multe episoade de încleștare a maxilarului, atât în timpul zilei, cât și în timpul nopții.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul începe, de obicei, la medicul stomatolog.

Acesta poate observa:

• uzura caracteristică a dinților;
• hipertrofia mușchilor maseteri;
• fisuri dentare;
• modificări ale articulației temporo-mandibulare.

Dacă există suspiciunea unei tulburări de somn, pacientul poate fi îndrumat către un medic cu competență în medicina somnului, iar în unele cazuri este recomandată polisomnografia.

Cum se tratează?

Tratamentul depinde de cauza principală.

În multe situații este necesară combinarea mai multor metode.

Gutierele dentare

Sunt cea mai frecvent utilizată soluție.

Aceste dispozitive realizate de medicul stomatolog protejează dinții de uzură, însă nu opresc întotdeauna activitatea musculară care produce bruxismul.

Gestionarea stresului

Tehnicile de relaxare, exercițiile de respirație, psihoterapia sau alte metode de reducere a stresului pot diminua frecvența episoadelor la unele persoane.

Tratamentul tulburărilor de somn

Dacă bruxismul este asociat cu apneea obstructivă în somn, tratarea acesteia poate reduce semnificativ și scrâșnitul din dinți.

Ajustarea tratamentului medicamentos

Dacă există suspiciunea că un medicament contribuie la apariția simptomelor, orice modificare trebuie făcută exclusiv la recomandarea medicului.

Poate fi prevenit?

Nu întotdeauna.

Totuși, riscul poate fi redus prin:

• respectarea unui program regulat de somn;
• limitarea cafelei și a alcoolului seara;
• evitarea fumatului înainte de culcare;
• reducerea stresului;
• controale stomatologice regulate;
• tratarea eventualelor tulburări de somn.

Când este obligatoriu să mergi la medic?

Solicită un consult dacă:

• ai dureri persistente ale maxilarului;
• observi că dinții devin tot mai sensibili;
• partenerul spune că scrâșnești foarte puternic;
• ai dureri de cap aproape în fiecare dimineață;
• maxilarul pocnește sau se blochează;
• apar fracturi dentare fără o cauză evidentă.

Cu cât problema este identificată mai devreme, cu atât riscul de deteriorare permanentă a dinților este mai mic.

Scrâșnitul din dinți în timpul somnului nu este doar un obicei neplăcut, ci o tulburare care poate reflecta modul în care funcționează sistemul nervos în timpul nopții. Deși stresul joacă un rol important, cercetările arată că bruxismul este influențat și de activitatea creierului, de microtrezirile din somn, de anumite medicamente și, în unele cazuri, de tulburări precum apneea obstructivă în somn.

Ignorat ani la rând, bruxismul poate duce la uzura ireversibilă a dinților, dureri ale maxilarului și probleme ale articulației temporo-mandibulare. Din acest motiv, dacă observi simptome sugestive sau dacă partenerul îți spune că scrâșnești din dinți în timpul nopții, un consult la medicul stomatolog este primul pas pentru stabilirea cauzei și alegerea tratamentului potrivit.

Foto: Shutterstock