Corpul uman are o capacitate impresionantă de a se repara, însă nu toate organele și țesuturile se regenerează la fel. În timp ce ficatul poate recupera o parte importantă din masa pierdută, inima, creierul, măduva spinării și cartilajele au o capacitate mult mai redusă de regenerare. Specialiștii explică de ce anumite leziuni pot lăsa urmări permanente, chiar și atunci când pacientul beneficiază de tratament.
Diferențele sunt determinate de structura țesuturilor, circulația sângelui și capacitatea celulelor de a se multiplica și de a înlocui celulele deteriorate.
În timpul unui infarct, întreruperea circulației sângelui poate provoca moartea celulelor musculare cardiace. Spre deosebire de alte țesuturi, inima adultului are o capacitate foarte limitată de a produce noi celule musculare funcționale. În locul celor distruse se poate forma țesut cicatricial, care nu se contractă asemenea mușchiului cardiac sănătos.
Acest proces poate afecta permanent capacitatea inimii de a pompa sângele. Totuși, tratamentul medicamentos și recuperarea cardiovasculară pot îmbunătăți funcția cardiacă și pot preveni complicațiile.
Neuronii din creier și măduva spinării au o capacitate redusă de regenerare după leziuni severe. În cazul traumatismelor sau al accidentelor vasculare cerebrale, anumite conexiuni nervoase pot fi distruse, iar refacerea lor completă este dificilă. Totuși, sistemul nervos dispune de un mecanism numit neuroplasticitate, prin care poate reorganiza unele conexiuni și poate adapta funcțiile existente.
Acesta este unul dintre motivele pentru care recuperarea medicală poate produce îmbunătățiri importante, chiar dacă țesutul nervos afectat nu se regenerează complet.
Cartilajul articular, care acoperă suprafețele oaselor și permite mișcarea articulațiilor, are o capacitate foarte redusă de vindecare. Principala explicație este absența vaselor de sânge din structură. Fără o circulație sangvină directă, aportul de nutrienți și substanțe implicate în repararea țesuturilor este limitat.
Din acest motiv, leziunile cartilajelor pot persista și pot contribui la apariția durerilor și a problemelor articulare cronice.
Citește și: Celulele care ajută la regenerarea ficatului, localizate de oamenii de știință
Spre deosebire de inimă sau cartilaje, ficatul poate recupera o parte considerabilă din masa pierdută. Această proprietate face posibil inclusiv transplantul hepatic de la donator viu, deoarece atât ficatul rămas la donator, cât și porțiunea transplantată își pot crește volumul. Totuși, regenerarea nu este nelimitată. Bolile hepatice cronice și leziunile severe pot compromite acest proces.
Măduva osoasă reprezintă un alt exemplu de țesut cu o capacitate importantă de refacere. Celulele stem hematopoietice produc continuu globule roșii, globule albe și trombocite. În anumite situații, transplantul de celule stem poate restabili producția de celule sanguine afectată de boli sau tratamente agresive.
Foto: shutterstock