Castanele, aliatul digestiei uşoare de sărbători

  • Publicat:
  • Actualizat:
Castanele, aliatul digestiei uşoare de sărbători
Sursa foto

Dacă mesele de Crăciun v-au dat peste cap stomacul şi digestia nu mai funcţionează aşa cum trebuie, mâncaţi o porţie de castane coapte! Pe lângă gustul lor absolut delicios, vă veţi bucura şi de o ameliorare a simptomelor la nivel digestiv.

Aceste fructe lemnoase sunt ideale după mesele copioase, deoarece au puţine calorii, multe fibre, minerale şi vitamine, care reglează tranzitul intestinal, dar au grijă să vă redea şi doza de energie.

Iată care sunt beneficiile castanelor şi cum le puteţi consuma!

Castane – valori nutriţionale

Castanele sunt o gustare excelentă în sezonul rece şi, mai ales, după mesele calorice de sărbători, deoarece conţin multe fibre, proteine, vitamine, minerale şi carbohidraţi complecşi, dar foarte puţine calorii. Acest „pachet” de substanţe nutritive este excelent pentru refacerea funcţiei digestive greu încercate de sărbători, dar nu numai.

În 100 de grame de castanet coapte se regăsesc:

Castane – bune pentru digestie, oase şi sistemul imunitar

Spre deosebire de alte fructe lemnoase, cum ar fi alunele, caju, fisticul sau nucile, castanele conţin mai puţine grăsimi şi proteine, oferind în schimb cantităţi mari de carbohidraţi complecşi, care asigură un nivel optim de zahăr în sânge, dar fără a cauza oscilaţii glicemice. De asemenea, castanele sunt bogate în fibre, vitamine şi minerale, care au un rol foarte important pentru funcţionarea întregului organism.

Castanele conţin fibre şi ajută digestia

Zece castane coapte îi asigură organismului 17% din necesarul de fibre de care are nevoie într-o zi. Acestea reglează tranzitul intestinal, ameliorează constipaţia şi elimină crampele abdominale şi balonarea, conform MayoClinic. De asemenea, fibrele sunt importante pentru menţinerea colesterolului în limitele normale, asigură senzaţia de saţietate pe termen lung şi previn acumularea grăsimilor pe vasele de sânge.

Castanele sunt bogate în carbohidraţi care te energizează

În comparaţie cu migdalele sau alunele, care conţin multe proteine, dar şi grăsimi, castanele sunt bogate în carbohidraţi complecşi, pe care organismul îi digeră lent şi, astfel, insulina este eliberată treptat. Asta înseamnă că nivelul glucozei este stabil şi nu apar stările de oboseală, specifice după consumul unor mese bogate caloric sau cu conţinut ridicat de zaharuri simple, potrivit specialiştilor de la Harvard.

Castanele menţin sănătatea inimii

Datorită cuprului şi potasiului din compoziţie, castanele ajută la buna funcţionare a vaselor sangvine şi menţin tensiunea în limitele normale, prevenind astfel boli cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral. De asemenea, mineralele din castane ajută la dezvoltarea celulelor roşii din sânge şi previn astfel instalarea anemiei.

Castanele – cum le poţi consuma

Castanele coapte sunt, poate, cea mai cunoscută metodă prin care pot fi consumate aceste fructe. Însă există şi alte căi prin care pot fi consumate. De exemplu, le puteţi adăuga în salate, le puteţi sota, alături de varză de Bruxelles, ciuperci sau cartofi dulci, le puteţi servi ca aperitiv, învelite în felii de bacon, preparate la cuptor, sau ca fel principal (în combinaţie cu orezul, rezultă un preparat delicios), le puteţi consuma sub formă de supă cremă (alături de conopidă) sau le puteţi transforma la fel de bine într-un desert delicios – ce spuneţi de castane coapte învelite în ciocolată sau de o prăjitură cu mascarpone şi piure de castane?

Ce trebuie reţinut însă este faptul că întotdeauna castanele trebuie gătite înainte de a fi consumate, nu se consumă crude, din cauza conţinutului ridicat de acid tanic, care poate cauza probleme digestive şi inhibă absorbţia fierului.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”