Anii dintre 45 și 65 de ani ar putea fi mai importanți pentru sănătatea creierului decât se credea. Un studiu amplu arată că trei factori de risc care apar frecvent la vârsta mijlocie sunt asociați cu o reducere de până la 13 ani a perioadei de viață fără demență.
Demența este una dintre marile temeri legate de îmbătrânire, însă cercetătorii acordă tot mai multă atenție unei perioade mult mai timpurii: mijlocul vieții.
Un nou studiu arată că sănătatea cardiovasculară la 45–65 de ani poate avea legătură cu numărul de ani pe care o persoană îi trăiește fără demență. Cercetătorii au urmărit trei factori în mod special: hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2 și fumatul.
Concluzia este importantă: persoanele care nu prezentau niciunul dintre acești factori au avut, în medie, cu aproape 13 ani mai multă viață fără demență decât cele care îi aveau pe toți trei.
Cercetarea a folosit date din studiul Atherosclerosis Risk in Communities, un proiect de amploare care urmărește de mai multe decenii starea de sănătate a participanților.
În noua analiză au fost incluși 12.409 de adulți, cu o vârstă medie de aproximativ 56 de ani. Cercetătorii au evaluat dacă participanții aveau hipertensiune, diabet sau erau fumători și au urmărit ulterior apariția demenței și mortalitatea.
Perioada medie de monitorizare a fost de aproximativ 26 de ani. Dintre participanți, 57,5% aveau cel puțin unul dintre cei trei factori de risc la momentul evaluării. Rezultatele au oferit o imagine interesantă asupra diferențelor dintre grupuri.
La vârsta de 55 de ani, persoanele care nu aveau niciunul dintre cei trei factori de risc aveau o estimare de 30,1 ani de viață fără demență.
În cazul celor care aveau toți cei trei factori — hipertensiune, diabet și fumat — estimarea era de 17,5 ani.
Diferența ajunge astfel la aproximativ 12,6 ani. Cei care aveau un singur factor de risc aveau aproximativ 26,3 ani fără demență, iar pentru persoanele cu doi factori cifra cobora la aproximativ 21 de ani.
Cu alte cuvinte, rezultatele sugerează o relație între numărul factorilor de risc vascular și perioada de viață fără demență.
Primul factor este unul extrem de răspândit și, tocmai din acest motiv, poate fi ușor ignorat.
În timp, însă, tensiunea arterială crescută poate afecta vasele de sânge și organele, inclusiv creierul. Sănătatea vaselor este importantă pentru alimentarea creierului cu sânge și oxigen.
În studiul analizat, hipertensiunea a fost definită printr-o tensiune de cel puțin 140/90 mmHg sau prin utilizarea medicamentelor pentru tensiune. Asta nu înseamnă că o singură valoare crescută indică automat hipertensiune. Diagnosticul și interpretarea valorilor trebuie făcute în context medical.
Al doilea factor urmărit a fost diabetul de tip 2.
Nivelurile crescute ale glicemiei pe termen lung pot afecta vasele de sânge și sunt asociate cu numeroase probleme cardiovasculare. Tocmai legătura dintre sănătatea vaselor și sănătatea creierului îi interesează pe cercetători.
În cadrul studiului, diabetul a fost identificat pe baza istoricului medical, a tratamentului sau a valorilor hemoglobinei glicozilate (HbA1c). Pentru persoanele aflate în jurul vârstei de 45–65 de ani, mesajul practic este unul simplu: controalele medicale regulate pot ajuta la identificarea din timp a problemelor cu glicemia și tensiunea.
Al treilea factor este fumatul.
Legătura dintre fumat și sănătatea cardiovasculară este deja bine documentată. Fumatul afectează vasele de sânge și crește riscul pentru numeroase boli. În noua analiză, statutul de fumător a fost unul dintre cei trei factori vasculari considerați.
Renunțarea la fumat nu reprezintă însă doar o strategie pentru sănătatea plămânilor. Reducerea expunerii la tutun este importantă și pentru sănătatea cardiovasculară, iar aceasta, la rândul ei, este strâns legată de sănătatea creierului.
Cifrele pot suna spectaculos, însă există o nuanță esențială.
Cercetarea arată o asociere între factorii de risc vascular din perioada de mijloc a vieții și numărul de ani fără demență. Ea nu înseamnă că o persoană care are hipertensiune, diabet sau fumează va dezvolta inevitabil demență și nici că eliminarea acestor factori garantează prevenirea bolii.
În plus, cercetătorii au observat că persoanele cu mai mulți factori de risc vascular au avut și o mortalitate mai ridicată. Acest lucru influențează calculul anilor estimați fără demență. Prin urmare, cifra de aproape 13 ani trebuie privită ca rezultatul unei analize populaționale, nu ca o predicție individuală.
Creierul are nevoie de o rețea vastă de vase de sânge pentru a funcționa normal. Atunci când vasele sunt afectate de factori precum hipertensiunea, diabetul sau fumatul, efectele nu se limitează neapărat la inimă și sistemul circulator.
Cercetătorii consideră că sănătatea vasculară din perioada de mijloc a vieții poate avea efecte pe termen lung asupra proceselor care contribuie la declinul cognitiv și demență. Aceasta este și explicația pentru care prevenția nu ar trebui să înceapă abia la 70 sau 80 de ani.
Nu există o metodă sigură care să prevină toate formele de demență. Unele cauze țin de factori genetici, vârstă și alte elemente asupra cărora nu putem interveni.
Există însă lucruri care pot fi controlate. În primul rând, verificarea periodică a tensiunii arteriale și a glicemiei poate ajuta la depistarea unor probleme înainte ca acestea să devină mai greu de controlat.
Renunțarea la fumat este un alt pas important. La acestea se adaugă activitatea fizică regulată, o alimentație echilibrată, menținerea unei greutăți sănătoase, un somn suficient și limitarea consumului excesiv de alcool. Recomandările pentru sănătatea creierului și a inimii merg în mare parte în aceeași direcție.
Demența este o afecțiune complexă, iar apariția ei nu poate fi explicată printr-un singur factor.
Totuși, noul studiu întărește o idee tot mai prezentă în cercetarea medicală: ceea ce facem pentru sănătatea inimii la vârsta mijlocie poate avea consecințe și pentru sănătatea creierului mai târziu în viață.
Cele trei lucruri analizate sunt, de fapt, bine cunoscute: fumatul, hipertensiunea și diabetul de tip 2. Noutatea este perspectiva asupra numărului de ani pe care oamenii îi pot trăi fără demență atunci când acești factori nu sunt prezenți.
Așadar, după 45 de ani, un control al tensiunii, verificarea glicemiei și renunțarea la fumat nu sunt doar măsuri pentru o inimă mai sănătoasă. Ele pot reprezenta și o investiție pe termen lung în sănătatea creierului.
Sursă foto – africaimages / Envato