Lucrurile pe care nu e bine să le dai din casă. Se spune că odată cu ele pleacă norocul și sporul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Românii au numeroase superstiții legate de casă, bani, noroc și belșug. Unele s-au transmis din generație în generație și continuă să fie respectate chiar și astăzi, deși explicațiile lor originale s-au pierdut de multe ori în timp. O categorie aparte este cea a lucrurilor pe care, potrivit credințelor populare, nu ar trebui să le dai sau să le împrumuți din gospodărie. Motivul? Odată cu ele s-ar putea duce și „sporul casei”, adică norocul, bunăstarea și prosperitatea familiei.

Printre obiectele și alimentele în jurul cărora s-au format asemenea credințe se numără sarea, focul și mătura. În anumite zile sau după lăsarea întunericului, interdicțiile deveneau și mai stricte.

Sarea, unul dintre lucrurile pe care nu era bine să le dai din casă

Sarea ocupă un loc special în tradițiile românești. Astăzi este un produs banal, dar în trecut era o resursă importantă, indispensabilă inclusiv pentru conservarea alimentelor. În jurul ei s-au dezvoltat, astfel, numeroase credințe și superstiții.

Recomandări

Ce se întâmplă în corp dacă înlocuiești pâinea albă cu pâine integrală. Schimbările pe care le…

Se schimbă talonul de pensie din 2027! Milioane de români sunt vizați de noua măsură

În culegerea Datinele și credințele poporului român, a Elenei Niculiță-Voronca, este consemnată credința că sarea nu trebuia dată din casă lunea, pentru că acest gest putea aduce ceartă.

O altă interdicție privea ziua de Ispas, când în anumite comunități nu se dădeau din casă nici foc, nici sare.

În diferite variante ale credințelor populare, împrumutarea sării a ajuns să fie asociată și cu pierderea sporului gospodăriei. Există, de asemenea, binecunoscuta superstiție potrivit căreia vărsarea sării ar prevesti ceartă.

Valoarea pe care acest produs o avea în trecut poate oferi și o explicație practică pentru apariția unor asemenea credințe: risipirea sării însemna cândva o pierdere mult mai importantă decât în prezent.

Focul din gospodărie trebuia protejat

Focul avea o importanță fundamentală în casa tradițională. În jurul vetrei se desfășura o mare parte din viața familiei, iar focul oferea căldură și permitea prepararea hranei. Nu este surprinzător, așadar, că în jurul său au apărut numeroase credințe.

În anumite tradiții, focul sau jarul nu trebuiau date din gospodărie, gestul putând fi interpretat simbolic ca o înstrăinare a puterii și a bunăstării casei.

Interdicția este consemnată și în legătură cu anumite sărbători. De Ispas, de exemplu, exista credința că nu trebuie dat foc din casă.

În variante moderne ale superstiției, focul a ajuns să fie reprezentat de obiectele cu ajutorul cărora acesta este aprins, precum chibriturile.

De ce nu era bine să împrumuți mătura

Și banala mătură ocupă un loc surprinzător de important în universul superstițiilor românești.

În gospodăria tradițională, măturatul nu însemna numai îndepărtarea murdăriei. Gestul a primit și o semnificație simbolică: odată cu gunoiul puteau fi „măturate” norocul sau bunăstarea. De aici vine și superstiția potrivit căreia mătura nu ar trebui împrumutată, deoarece odată cu ea ar putea pleca sporul casei.

Tot de acest obiect este legată credința că nu este bine să mături seara. Potrivit superstiției, făcând curățenie după lăsarea întunericului ai putea „mătura” norocul din gospodărie.

În unele tradiții există și recomandarea ca, atunci când familia se mută într-o locuință nouă, să nu ia vechea mătură cu ea. Aceasta ar trebui înlocuită, pentru a nu transporta simbolic problemele vechii case în cea nouă.

Ce se spune despre lucrurile date din casă după apus

Una dintre superstițiile care au circulat în diferite forme se referă nu atât la obiectul oferit, cât la momentul în care acesta părăsește gospodăria. După apusul soarelui, nu ar fi bine să dai lucruri din casă, deoarece împreună cu ele ar putea pleca norocul sau sporul familiei.

În lumea satului tradițional, noaptea avea numeroase semnificații, iar trecerea de la lumină la întuneric era însoțită de diferite interdicții. De aceea, unele activități erau amânate pentru ziua următoare.

Nici banii nu scapă de superstiții

Banii au generat, la rândul lor, numeroase credințe despre noroc și prosperitate.

În anumite tradiții, oamenii evitau să împrumute bani în zile considerate importante, pentru a nu scoate simbolic bunăstarea din gospodărie. Credințe de acest fel apar și în obiceiurile asociate unor sărbători, când se evita înstrăinarea anumitor lucruri din casă.

Cum au apărut aceste credințe

În spatele multor superstiții pot exista și explicații practice. Sarea era valoroasă, focul trebuia întreținut, iar obiectele gospodărești nu puteau fi înlocuite la fel de ușor ca astăzi. Într-o gospodărie bazată pe resurse limitate, risipa putea produce o pagubă cât se poate de reală.

Cu timpul, regulile practice s-au amestecat cu reprezentări simbolice despre noroc, belșug și protejarea casei. Multe dintre ele au circulat oral, de la o generație la alta, motiv pentru care există și numeroase variante regionale.

Astăzi, asemenea superstiții sunt privite mai ales ca o parte a patrimoniului cultural și a folclorului. Nu există dovezi că împrumutarea unei mături, oferirea sării sau scoaterea unui obiect din casă după apus ar putea provoca ghinion ori pierderi materiale.

Credințele păstrează însă ceva din felul în care generațiile de altădată priveau gospodăria: un spațiu al familiei în care hrana, focul, bunurile și „sporul casei” trebuiau păzite cu grijă.

Sursa foto: Shutterstock