Dacă observi că, odată cu venirea toamnei, începi să te gândești mai des la mâncare sau simți nevoia unor mese mai consistente, există mai multe explicații posibile. Schimbarea temperaturii, reducerea expunerii la lumină naturală, modificarea rutinei zilnice și chiar alegerile alimentare specifice sezonului pot influența senzația de foame.
Totuși, nu există o regulă potrivit căreia organismul tuturor oamenilor are nevoie de mai multe calorii toamna. În prezent, pentru o persoană care locuiește într-un mediu încălzit și are un nivel similar de activitate fizică, schimbarea sezonului nu înseamnă automat o nevoie calorică mai mare.
Una dintre explicațiile pentru care unele persoane simt că le este mai foame când se răcește vremea este temperatura mediului.
Organismul consumă energie pentru a-și menține temperatura internă. În condiții de frig, corpul poate crește producția de căldură prin mecanisme precum termogeneza și activarea țesutului adipos brun. În cazul expunerii reale și prelungite la temperaturi scăzute, necesarul energetic poate crește.
În viața de zi cu zi, însă, efectul poate fi mult mai mic decât ne imaginăm. Hainele groase, locuințele încălzite și timpul petrecut în interior reduc expunerea la frig.
Cu alte cuvinte, nu este obligatoriu ca simplul fapt că afară sunt 10 grade să determine organismul să ceară mai multe calorii.
Toamna vine și cu zile mai scurte. Expunerea la lumină naturală influențează ritmul circadian, iar schimbările de lumină pot avea efecte asupra somnului și comportamentului alimentar.
În plus, trecerea de la zilele lungi de vară la serile mai întunecate poate modifica programul zilnic. Petrecem mai mult timp în casă, avem mai puține activități în aer liber și putem ajunge să asociem serile reci cu gustările sau mesele mai consistente.
Astfel, uneori ceea ce percepem drept „foame” poate fi, de fapt, o combinație între rutină, plictiseală, oboseală și acces mai frecvent la mâncare.
Toamna se schimbă și tipul alimentelor pe care le consumăm.
Salatele și fructele proaspete pot fi înlocuite mai ușor cu supe, paste, produse de patiserie, pâine, cartofi, preparate cu brânzeturi sau deserturi. Nu este nimic greșit în a consuma aceste alimente, însă unele sunt mai dense caloric.
Mai mult, alimentele calde și consistente pot fi percepute ca fiind mai sățioase și mai reconfortante. O supă de legume, de exemplu, poate fi o alegere foarte bună, în timp ce aceeași nevoie de „ceva cald” poate duce, în alte situații, la porții mari de alimente foarte calorice.
Odată cu schimbarea sezonului se poate modifica și programul de somn. Iar somnul insuficient este asociat cu modificări ale reglării apetitului și cu un consum alimentar mai mare la unele persoane.
Dacă toamna începi să dormi mai puțin, te culzi mai târziu sau ai un program neregulat, senzația de foame din timpul zilei poate deveni mai greu de controlat.
De aceea, înainte să dai vina pe „metabolismul de toamnă”, merită să te uiți și la cât dormi, cât te miști și cum arată mesele tale.
Chiar dacă organismul are mecanisme prin care produce căldură atunci când este expus la temperaturi scăzute, acest lucru nu înseamnă că trebuie să îți crești intenționat aportul caloric odată cu venirea toamnei.
O alimentație echilibrată, cu suficiente proteine, fibre, legume, fructe și grăsimi sănătoase, poate contribui la menținerea senzației de sațietate.
Dacă ți se face foame mai des între mese, poți încerca gustări precum iaurt simplu cu fructe, un măr cu câteva nuci, hummus cu legume sau o porție mică de brânză cu legume, în funcție de restul alimentației.
O creștere a apetitului nu este neapărat legată de anotimp. Dacă senzația de foame devine persistentă sau este însoțită de sete intensă, urinări frecvente, scădere sau creștere inexplicabilă în greutate, oboseală accentuată ori alte simptome, este bine să discuți cu medicul.
Uneori, modificările apetitului pot avea legătură cu somnul, stresul sau alimentația, dar pot apărea și în contextul unor probleme medicale.
FOTO: Shutterstock