De ce dormim mai prost când vine toamna. Ce se întâmplă în organism după echinocțiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Echinocțiul de toamnă marchează momentul în care intrăm oficial în toamna astronomică, iar după această dată nopțile devin din ce în ce mai lungi. Schimbarea pare una banală, însă organismul nostru este extrem de sensibil la alternanța dintre lumină și întuneric.

Pe măsură ce zilele se scurtează și petrecem mai puțin timp în lumină naturală, ceasul biologic trebuie să se adapteze. Pentru unele persoane, această tranziție poate veni cu somnolență, dificultăți de trezire dimineața, energie mai scăzută sau schimbări ale dispoziției.

Nu echinocțiul produce aceste efecte peste noapte. Elementul important este reducerea progresivă a expunerii la lumină naturală, care continuă pe măsură ce ne apropiem de iarnă.

Recomandări

Când poți avea o problemă a nervilor? Semnele pe care nu ar trebui să le ignori

Te trezești cu mâinile amorțite? Ce poate însemna și când este cazul să mergi la medic

Lumina reglează ceasul intern al organismului

Corpul uman funcționează după ritmuri circadiene, cicluri biologice de aproximativ 24 de ore care contribuie la reglarea somnului și stării de veghe, dar și a secreției hormonale, temperaturii corporale și altor procese. Unul dintre cele mai importante semnale care sincronizează acest ceas intern este lumina.

Receptorii de la nivelul retinei detectează lumina și transmit informația către zone ale creierului implicate în controlul ritmului circadian. Astfel, organismul primește permanent informații despre momentul zilei.

Toamna, cantitatea de lumină naturală scade. Diminețile sunt mai întunecate, iar seara soarele apune din ce în ce mai devreme. Pentru unele persoane, această schimbare poate îngreuna adaptarea ritmului somn-veghe.

Melatonina poate explica somnolența

Unul dintre hormonii esențiali pentru somn este melatonina. Organismul începe să o producă în condiții de întuneric, transmițând creierului semnalul că se apropie perioada de odihnă.

Lumina are efectul opus și inhibă secreția de melatonină. Tocmai de aceea, schimbarea duratei zilei poate influența momentul în care devenim somnoroși și ora la care organismul este pregătit să se trezească.

National Institute of Mental Health arată că modificările melatoninei sunt implicate în schimbările sezoniere ale somnului. În cazul persoanelor cu tulburare afectivă sezonieră de tip iarnă, cercetările sugerează că producția crescută de melatonină poate contribui la somnolență și la tendința de a dormi mai mult.

Asta nu înseamnă că fiecare persoană produce automat prea multă melatonină odată cu venirea toamnei. Răspunsul la schimbarea anotimpurilor diferă considerabil.

De ce te poți trezi mai greu dimineața

Dacă vara te trezeai pe lumină, în lunile de toamnă aceeași alarmă poate suna când afară este încă întuneric.

Pentru organism, diferența contează. Lumina de dimineață reprezintă un semnal important pentru sincronizarea ritmului circadian și pentru trecerea de la somn la starea de veghe.

Reducerea expunerii la lumină poate contribui astfel la senzația că dimineața te ridici mai greu din pat, chiar dacă ai dormit un număr asemănător de ore.

Unele persoane pot observa și o tendință de a adormi mai devreme sau de a simți nevoia să doarmă mai mult.

Problemele cu somnul pot influența întreaga zi

Un somn insuficient sau de slabă calitate nu se traduce numai prin căscat și dorința de a mai dormi câteva minute. Pe parcursul zilei pot apărea dificultăți de concentrare, iritabilitate și energie redusă. Dacă problema persistă, efectele se pot acumula.

Toamna mai apare un factor care poate complica lucrurile: schimbarea orei. Trecerea la ora standard nu coincide cu echinocțiul, ci are loc mai târziu. Modificarea cu o oră a programului poate perturba temporar ritmul somn-veghe, iar unele persoane au nevoie de câteva zile pentru a se adapta.

Când „astenia de toamnă” este mai mult decât oboseală

Expresia „astenie de toamnă” este folosită frecvent pentru a descrie lipsa de energie, somnolența, iritabilitatea și dificultățile de concentrare resimțite odată cu schimbarea sezonului.

Astenia de toamnă nu este însă un diagnostic medical propriu-zis.

În schimb, tulburarea afectivă sezonieră (SAD) este o formă de depresie recunoscută medical, caracterizată printr-un tipar sezonier recurent.

În forma asociată iernii, simptomele apar de obicei la sfârșitul toamnei sau începutul iernii și se ameliorează primăvara și vara. Printre manifestări se pot număra energia scăzută, somnul excesiv, retragerea socială, modificările apetitului, dificultățile de concentrare și starea depresivă. Nu orice oboseală apărută toamna înseamnă însă tulburare afectivă sezonieră.

Ce putem face pentru a ne adapta mai ușor

Una dintre cele mai simple măsuri este să profităm cât mai mult de lumina naturală, mai ales în prima parte a zilei. Ieșirea afară dimineața sau în timpul zilei poate oferi organismului un semnal luminos mult mai puternic decât iluminatul obișnuit din interior.

Este util și un program de somn cât mai constant. Culcatul și trezirea aproximativ la aceleași ore ajută organismul să mențină un ritm previzibil.

Seara, situația se inversează. Lumina artificială puternică poate transmite creierului că încă este zi. Reducerea expunerii la lumină intensă înainte de culcare și păstrarea dormitorului întunecat pot favoriza somnul.

Mișcarea, timpul petrecut în aer liber și evitarea cofeinei în apropierea orei de culcare pot contribui, la rândul lor, la un somn mai bun.

Când problemele de somn nu mai trebuie puse pe seama toamnei

Câteva zile în care te simți mai somnoros nu reprezintă neapărat un motiv de îngrijorare. Dar dacă problemele de somn persistă și încep să afecteze activitățile zilnice, explicația nu trebuie căutată automat în schimbarea anotimpului.

NIMH recomandă discutarea cu un specialist atunci când schimbările de dispoziție și comportament devin importante sau persistente. În cazul tulburării afective sezoniere există tratamente, inclusiv psihoterapie, medicamente și, în anumite situații, terapia cu lumină.

Echinocțiul de toamnă nu apasă, așadar, un „buton” care ne dereglează organismul. El marchează însă o perioadă în care mediul luminos se schimbă tot mai mult, iar corpul trebuie să-și adapteze ceasul intern. Pentru cei mai mulți oameni tranziția se produce fără probleme majore. Pentru alții, zilele tot mai scurte se pot simți prin somnolență, energie redusă și un somn care nu mai pare la fel de odihnitor.

Sursă foto: Shutterstock