Cinci obiceiuri de seară care pot influența riscul de AVC. Ce recomandă specialiștii să faci înainte de culcare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Seara este momentul în care cei mai mulți oameni încetinesc ritmul după o zi aglomerată. O cină târzie, un pahar de alcool, câteva ore petrecute pe canapea și telefonul ținut până în momentul în care se sting luminile pot părea lucruri obișnuite.Pe termen lung însă, rutina de seară poate avea legătură cu sănătatea cardiovasculară. Iar când vine vorba despre accidentul vascular cerebral, specialiștii insistă asupra unui lucru: prevenția începe cu controlul factorilor de risc.

Ce trebuie să faci înainte de culcare

American Stroke Association estimează că până la 80% dintre AVC-uri ar putea fi prevenite prin gestionarea factorilor de risc și prin adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase. Printre cele mai importante se află controlul tensiunii arteriale, activitatea fizică, alimentația echilibrată, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool.

Asta nu înseamnă că o anumită cină luată la o anumită oră sau un singur pahar de alcool provoacă un AVC. Riscul se construiește în timp, prin cumularea mai multor factori.

Recomandări

A înghițit un termometru la 12 ani și a uitat de el. Ce au descoperit medicii…

Părul în barbă la femei: când este o particularitate normală și când poate indica o problemă…

1. Alcoolul consumat în exces, mai ales seara

Pentru unii oameni, un pahar de vin sau o băutură după serviciu face parte din rutina de relaxare. Problema apare atunci când consumul devine frecvent, excesiv sau presupune cantități mari într-un timp scurt.

Alcoolul în exces poate crește tensiunea arterială și este asociat cu un risc mai mare de accident vascular cerebral. De asemenea, poate favoriza tulburările de ritm cardiac, inclusiv fibrilația atrială, care este un factor important de risc pentru AVC.

Și somnul poate avea de suferit. Alcoolul poate ajuta uneori la adormire, însă nu garantează un somn odihnitor. American Stroke Association recomandă limitarea alcoolului și atrage atenția că băuturile alcoolice consumate seara pot contribui la un somn mai agitat.

Prin urmare, dacă alcoolul face parte din rutina de seară, cantitatea și frecvența sunt mai importante decât ora exactă la care este consumat.

2. Cina foarte sărată

Sarea este un ingredient banal, dar consumată în exces poate deveni o problemă pentru tensiunea arterială.

Un aport ridicat de sodiu poate crește tensiunea, iar hipertensiunea este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru AVC. CDC recomandă limitarea sodiului tocmai pentru menținerea tensiunii arteriale în limite sănătoase. Problema nu este doar sarea adăugată cu lingurița peste mâncare. Cantități importante de sodiu se pot ascunde în mezeluri, brânzeturi sărate, produse semipreparate, sosuri, conserve și alte alimente procesate.

O cină bazată mai mult pe legume, cereale integrale, leguminoase, pește sau proteine slabe și mai puține produse ultraprocesate poate fi o alegere mai bună pentru sănătatea cardiovasculară. American Stroke Association recomandă un model alimentar care pune accent pe alimente cât mai puțin procesate și limitează sodiul.

3. Masa luată foarte aproape de ora de culcare

Programul meselor este un alt element care poate influența rutina de somn. O cină foarte consistentă, consumată chiar înainte de culcare, poate afecta confortul nocturn și calitatea somnului. American Stroke Association recomandă ca masa de seară să fie planificată cu aproximativ trei ore înainte de culcare și să fie evitate mesele grele înainte de somn.

Nu există însă o „oră magică” după care cina devine periculoasă. Pentru o persoană care merge la culcare la 23:00, de exemplu, o masă luată la 19:00 poate reprezenta un interval foarte diferit față de cineva care se culcă la 21:00.

Mai important este ca mesele foarte consistente să nu devină o obișnuință chiar înainte de somn și ca programul alimentar să fie compatibil cu un ritm de odihnă regulat.

4. Nopțile scurte și programul haotic de somn

Somnul nu este doar o perioadă în care organismul „se oprește”. Este esențial pentru sănătatea creierului, a inimii și a vaselor de sânge.

Pentru majoritatea adulților, recomandarea este de aproximativ șapte până la nouă ore de somn pe noapte. Un program regulat, cu ore apropiate de culcare și trezire, poate contribui la o odihnă mai bună.

Problemele persistente de somn merită, la rândul lor, atenție. Sforăitul puternic, pauzele de respirație observate în timpul nopții, senzația de sufocare în somn sau somnolența excesivă în timpul zilei pot fi semne ale apneei obstructive în somn. Această afecțiune este asociată cu hipertensiunea și cu un risc mai mare de AVC.

Așadar, nu doar numărul de ore contează. Și calitatea somnului este importantă.

5. Ore întregi petrecute pe canapea

După o zi de muncă, este tentant să petreci seara fără să te mai ridici de pe canapea. Din când în când, nu este nimic neobișnuit. Problema este sedentarismul ca stil de viață.

Lipsa activității fizice poate contribui la apariția sau agravarea unor factori care cresc riscul de AVC, printre care hipertensiunea, colesterolul crescut, diabetul și excesul ponderal. Activitatea fizică regulată poate contribui la scăderea tensiunii și a riscului cardiovascular. Nu este obligatoriu ca mișcarea să însemne antrenamente intense. O plimbare într-un ritm alert poate fi un început bun. Recomandările pentru adulți includ cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, ceea ce poate fi împărțit în mai multe sesiuni.

Pentru cineva care nu face deloc mișcare, chiar și introducerea unor plimbări regulate poate reprezenta o schimbare importantă.

Tensiunea arterială, unul dintre cele mai importante semnale de urmărit

Dintre toți factorii de risc modificabili, tensiunea arterială ocupă un loc central. American Stroke Association o descrie drept cel mai important factor de risc controlabil pentru AVC. Problema este că hipertensiunea nu provoacă întotdeauna simptome, motiv pentru care poate trece neobservată ani întregi.

De aceea, măsurarea regulată a tensiunii și discuția cu medicul atunci când valorile sunt crescute sunt mai importante decât încercarea de a identifica simptome după ureche.

Aceeași atenție trebuie acordată diabetului, colesterolului, fibrilației atriale, fumatului, greutății corporale și altor afecțiuni care pot crește riscul vascular.

Ce poți schimba, concret, în rutina de seară

Prevenția AVC nu se rezumă la un singur truc și nici la o anumită oră de culcare.

O rutină de seară mai sănătoasă poate însemna o cină mai puțin sărată, evitarea meselor foarte grele înainte de culcare, limitarea alcoolului, câteva zeci de minute de mișcare și un program de somn cât mai constant.

În plus, problemele medicale deja existente nu trebuie lăsate netratate. Dacă ai hipertensiune, diabet, colesterol crescut sau fibrilație atrială, tratamentul și monitorizarea recomandate de medic sunt esențiale. Medicamentele prescrise nu trebuie oprite sau modificate fără sfatul specialistului.

Semnele unui AVC nu trebuie așteptate până dimineața

Indiferent de ora la care apar, anumite simptome necesită intervenție medicală imediată. Slăbiciunea sau amorțeala apărută brusc la nivelul feței, brațului ori piciorului, în special pe o singură parte a corpului, tulburările de vorbire sau de înțelegere, problemele bruște de vedere, pierderea echilibrului și o durere de cap severă și neobișnuită pot fi semne ale unui AVC. În asemenea situații, timpul este esențial și trebuie solicitat imediat ajutor medical.

Mesajul specialiștilor nu este că o seară în care ai mâncat mai sărat sau ai dormit mai puțin va provoca un accident vascular cerebral. Riscul cardiovascular este rezultatul mai multor factori, dintre care unii pot fi controlați.

Sursă foto – wirestock / Envato