O lampă de veghe, televizorul lăsat deschis sau lumina care pătrunde prin fereastră pot părea detalii neimportante atunci când mergi la culcare. Totuși, organismul este sensibil la lumină chiar și în timpul nopții, iar expunerea artificială poate influența procesele care coordonează somnul.
Lumina este unul dintre cei mai importanți factori care reglează ritmul circadian, ceasul biologic de aproximativ 24 de ore al organismului. Atunci când se întunecă, organismul începe să producă melatonină, hormon implicat în pregătirea corpului pentru somn.
Unul dintre cele mai bine documentate efecte ale luminii nocturne este influențarea melatoninei.
Într-un studiu realizat pe 116 adulți sănătoși, expunerea la lumină ambientală în orele de dinaintea somnului a întârziat apariția melatoninei și i-a redus durata de secreție cu aproximativ 90 de minute, comparativ cu lumina foarte slabă.
Asta înseamnă că organismul poate primi un semnal diferit de cel pe care ar trebui să îl primească în mod natural după lăsarea întunericului.
Lumina nu influențează doar momentul în care organismul începe să producă melatonină. Expunerea la lumină în timpul serii și nopții poate modifica și ritmul circadian și arhitectura somnului.
Cercetări experimentale au arătat că iluminarea artificială în timpul somnului poate modifica anumite caracteristici ale somnului și activitatea sistemului nervos autonom.
De aceea, dacă obișnuiești să adormi cu televizorul pornit sau cu o lumină puternică în cameră, merită să reduci treptat iluminarea înainte de culcare.
Nu este nevoie ca în dormitor să fie aprinsă o plafonieră pentru ca lumina să aibă un efect asupra organismului. Și sursele mai discrete pot contribui la expunerea nocturnă: ecrane, lumini de veghe, LED-uri ale aparatelor sau lumina care intră de afară.
Totuși, efectul depinde de intensitatea luminii, durata expunerii, momentul în care apare și sensibilitatea individuală. Un studiu privind iluminarea locuințelor a arătat că reacția la lumina de seară poate varia considerabil de la o persoană la alta.
Un studiu recent publicat în European Heart Journal a analizat asocierea dintre expunerea la lumină în timpul nopții și modificările structurale ale inimii.
Cercetarea coordonată de Lu Qi a inclus 11.071 de participanți, ale căror niveluri de expunere la lumină pe timpul nopții au fost evaluate, iar ulterior aceștia au fost examinați prin rezonanță magnetică cardiovasculară. Autorii au raportat o asociere între expunerea mai mare la lumină nocturnă și anumite modificări ale structurii și funcției cardiace.
Este important însă ca rezultatul să fie interpretat corect: o asociere nu demonstrează că lumina din dormitor provoacă direct insuficiență cardiacă. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica relația și mecanismele implicate.
Există și date experimentale privind metabolismul. Într-un studiu pe adulți sănătoși, o noapte petrecută într-o cameră iluminată moderat a fost asociată cu o frecvență cardiacă mai mare în timpul somnului și cu o sensibilitate mai redusă la insulină în dimineața următoare, comparativ cu somnul în lumină foarte slabă.
Rezultatele provin însă dintr-un experiment de dimensiuni mici, cu doar 20 de participanți, astfel că nu pot fi extrapolate automat la efectele pe termen lung ale dormitului cu lumina aprinsă.
Nu este nevoie să transformi camera într-un spațiu complet lipsit de orice sursă de lumină dacă acest lucru nu este confortabil. Poți începe cu câteva schimbări simple:
Ideea principală nu este că orice rază de lumină înseamnă un pericol pentru sănătate, ci că organismul este construit să primească un semnal de întuneric în timpul nopții. Reducerea luminii înainte de culcare și menținerea dormitorului cât mai întunecat sunt măsuri simple care pot susține un ritm circadian și un somn mai apropiate de condițiile naturale.
FOTO: Shutterstock