Dacă lucrezi la birou sau de acasă, este posibil să petreci o mare parte din zi pe scaun fără să îți dai seama cât timp a trecut. Stai la calculator, iei masa pe scaun, răspunzi la telefon și, uneori, continui să lucrezi chiar și după terminarea programului.
Problema nu este faptul că stai pe scaun câteva ore într-o zi, ci acumularea perioadelor lungi de inactivitate, mai ales atunci când acestea sunt întrerupte foarte rar de mișcare.
Organismul uman este construit pentru mișcare, iar atunci când activitatea fizică devine o excepție, pot apărea efecte asupra mușchilor, articulațiilor, circulației și metabolismului.
Atunci când stai pe scaun, o mare parte dintre mușchii posturali nu mai lucrează la aceeași intensitate ca atunci când mergi sau stai în picioare.
Dacă acest lucru se repetă zilnic, musculatura poate deveni mai puțin activă și mai puțin solicitată.
În special zona șoldurilor și musculatura trunchiului pot avea de suferit atunci când poziția așezat este menținută perioade îndelungate.
Nu înseamnă că după câteva ore pe scaun mușchii „se atrofiază”, însă un stil de viață predominant sedentar, menținut pe termen lung, poate contribui la scăderea condiției fizice și a forței musculare.
Poziția menținută mult timp poate contribui la apariția durerilor musculare și a disconfortului la nivelul spatelui și gâtului.
Dacă stai aplecat spre monitor, cu umerii înainte sau cu capul proiectat în față, anumite grupe musculare sunt solicitate continuu.
Uneori problema nu este o singură „poziție greșită”, ci faptul că stai prea mult timp în aceeași poziție.
Chiar și o poziție relativ corectă poate deveni inconfortabilă dacă nu este schimbată timp de câteva ore.
Când stai nemișcat o perioadă lungă, contracțiile musculare ale picioarelor sunt mai reduse. Mușchii gambelor contribuie în mod normal la întoarcerea sângelui venos către inimă, astfel că mișcarea regulată este importantă pentru circulație.
După multe ore pe scaun, unele persoane pot observa senzația de picioare grele, rigiditate sau umflarea ușoară a membrelor inferioare.
De aceea, o plimbare scurtă sau câteva minute de mișcare pot fi mai utile decât să rămâi nemișcat întreaga zi și să încerci să „recuperezi” seara.
Lipsa mișcării nu afectează doar postura și musculatura.
Activitatea fizică regulată contribuie la modul în care organismul utilizează energia și la menținerea sensibilității la insulină. Atunci când perioadele de stat jos devin foarte lungi și sunt asociate cu un nivel general scăzut de activitate fizică, riscul metabolic poate crește în timp.
Este important însă să facem diferența între statul pe scaun și lipsa totală de activitate.
O persoană care stă opt ore la birou, dar merge pe jos, face sport și este activă în restul zilei, are un profil diferit de cineva care stă opt ore la birou și apoi petrece încă cinci ore pe canapea.
Unul dintre cele mai utile lucruri pe care le poți face dacă lucrezi la birou este să introduci mici perioade de mișcare pe parcursul zilei.
Nu trebuie să faci de fiecare dată un antrenament.
Poți:
Aceste pauze nu înlocuiesc activitatea fizică regulată, dar reduc timpul petrecut complet nemișcat.
După o perioadă lungă de stat jos, este posibil să simți picioarele rigide sau amorțite. Uneori apare și senzația de furnicături, mai ales dacă poziția exercită presiune asupra anumitor nervi.
În mod obișnuit, schimbarea poziției și mersul câteva minute sunt suficiente pentru ameliorarea acestor senzații.
Însă amorțeala persistentă, durerea importantă sau umflarea bruscă a unui singur picior nu trebuie pusă automat pe seama statului pe scaun și necesită evaluare medicală.
Nu este nevoie să îți schimbi complet stilul de viață pentru a reduce sedentarismul.
O regulă simplă este să eviți perioadele foarte lungi fără nicio schimbare de poziție.
Poți seta o alarmă discretă la aproximativ 30-60 de minute, care să îți amintească să te ridici. Nu trebuie să faci un antrenament: câteva minute de mers prin casă sau birou sunt suficiente pentru a întrerupe perioada de stat jos.
Dacă lucrezi de acasă, ai chiar mai multe oportunități: poți vorbi la telefon mergând prin cameră, poți face câteva exerciții de mobilitate între două sarcini sau poți transforma o parte dintre pauze în scurte plimbări.
Un spațiu de lucru bine organizat poate reduce o parte dintre problemele asociate statului prelungit.
Monitorul ar trebui poziționat astfel încât să nu fii nevoit să îți apleci permanent capul, iar scaunul trebuie să îți ofere un sprijin adecvat.
Dar nici cel mai ergonomic scaun nu rezolvă problema dacă rămâi pe el fără să te miști ore întregi.
Cel mai bun „scaun ergonomic” este unul de pe care te ridici periodic.
Nu există o singură formulă care să transforme automat o zi sedentară într-una sănătoasă. Recomandările generale pentru adulți pun accent pe activitate fizică regulată, inclusiv activități aerobice și exerciții de forță.
Important este ca mișcarea să nu fie concentrată exclusiv într-o singură perioadă a zilei, în timp ce restul timpului este petrecut complet sedentar.
O plimbare de 30 de minute este benefică, dar este și mai bine dacă pe lângă aceasta ai mai multe momente în care te ridici și te miști pe parcursul zilei.
Nu trebuie să privim scaunul ca pe un „dușman”. Statul jos face parte din viața de zi cu zi și este normal să avem nevoie de perioade de odihnă.
Problema apare atunci când statul jos devine activitatea dominantă a întregii zile.
Pentru cineva care lucrează opt ore la calculator, soluția nu este neapărat să renunțe la scaun, ci să creeze un echilibru între perioadele de lucru, mișcare și odihnă.
Așadar, dacă lucrezi la birou sau de acasă, nu aștepta până seara pentru a face toată mișcarea de care ai nevoie. Ridică-te periodic, mergi câteva minute, schimbă poziția și încearcă să fii activ și în afara programului. Pentru organism, diferența dintre o zi în care stai aproape nemișcat și una în care introduci constant mici momente de mișcare poate fi importantă.
PHOTO: Shutterstock