Medicii trag un semnal de alarmă: dacă stai pe scaun mai mult de 8 ore pe zi, inima ta poate avea de suferit

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Statul pe scaun mai mult de opt ore pe zi poate crește riscul de boli cardiovasculare, infarct și insuficiență cardiacă. Cardiologii explică ce se întâmplă în organism și cum poți reduce riscurile.

Pentru milioane de oameni, o zi obișnuită începe în fața laptopului și se încheie tot acolo. Între ședințe, trafic, televizor și telefon, orele petrecute pe scaun se adună fără să ne dăm seama. Deși pare un obicei inofensiv, medicii cardiologi avertizează că statul prelungit pe scaun poate afecta inima, metabolismul și circulația sângelui, chiar și în cazul persoanelor care fac mișcare în mod regulat.

Pentru tot mai mulți oameni, ziua începe în fața laptopului și se termină tot în fața unui ecran. Între orele petrecute la birou, timpul petrecut în trafic, serile în fața televizorului și minutele petrecute pe telefon, mare parte din zi este petrecută stând jos.

Recomandări

Cele mai comune alimente asociate cu risc crescut de diabet, cancer și boli cardiovasculare

Afecțiunile cardiovasculare pot grăbi pierderea dinților! Dr. Ionuț Leahu: „Nu începem cu implantul dentar, începem cu…

La prima vedere, acest obicei pare lipsit de riscuri. Nu provoacă durere, nu apare niciun simptom imediat și nu transmite semnale de alarmă. Cu toate acestea, cardiologii spun că organismul resimte efectele în tăcere.

Dr. Ashok, președintele Fortis Escorts Heart Institute din New Delhi, afirmă că tot mai multe dovezi arată că persoanele care petrec mai mult de opt ore pe zi stând jos au un risc mai mare de boli cardiovasculare, chiar dacă își fac timp pentru sport. Problema nu este doar lipsa mișcării, ci efectele pe care perioadele lungi de imobilitate le au asupra organismului.

Statul pe scaun nu este același lucru cu lipsa exercițiilor fizice

Mulți oameni cred că o oră petrecută la sală compensează întreaga zi petrecută la birou. Specialiștii spun însă că organismul nu funcționează după o formulă matematică.

Dr. Ashok explică: „Comportamentul sedentar înseamnă orice activitate desfășurată în stare de veghe, în timp ce stăm așezați, rezemați sau întinși, cu un consum foarte redus de energie. Este diferit de simplul fapt că nu faci exerciții fizice. Poți merge la sală în fiecare dimineață și totuși să petreci cea mai mare parte a zilei pe scaun, expunând sistemul cardiovascular efectelor nocive ale lipsei prelungite de mișcare.”

Cu alte cuvinte, chiar dacă faci antrenament dimineața, poți fi considerat sedentar dacă restul zilei îl petreci aproape exclusiv la birou.

Un studiu amplu, care a urmărit peste 89.000 de persoane, a arătat că riscul de insuficiență cardiacă și deces din cauze cardiovasculare crește semnificativ atunci când timpul petrecut zilnic pe scaun depășește aproximativ 10,6 ore. Cercetătorii au observat că nici măcar persoanele care respectau recomandările privind activitatea fizică nu erau complet protejate împotriva efectelor negative ale statului prelungit pe scaun.

Ce se întâmplă în organism când stai prea mult jos

Cele mai multe dintre efectele statului prelungit pe scaun nu pot fi observate imediat.

Potrivit dr. Ashok: „Statul neîntrerupt pe scaun încetinește metabolismul, determinând organismul să ardă mai puține calorii și mai puține grăsimi. Crește nivelul zahărului din sânge, stimulează secreția de insulină și, în timp, reduce sensibilitatea organismului la insulină.”

Această scădere a sensibilității la insulină, cunoscută drept rezistență la insulină, reprezintă unul dintre principalii factori de risc pentru diabetul zaharat de tip 2. Însă efectele nu se opresc aici.

Cardiologul explică: „Această rezistență la insulină poate evolua spre diabet și favorizează inflamația, unul dintre principalii factori care contribuie la acumularea plăcilor de grăsime în interiorul arterelor.”

Inflamația afectează vasele de sânge și favorizează ateroscleroza, proces prin care grăsimile se depun pe pereții arterelor. În timp, aceste depuneri îngustează vasele de sânge și cresc riscul de infarct, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.

În același timp, circulația sângelui încetinește. Mușchii picioarelor rămân inactivi, sângele circulă mai greu, iar inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a menține o circulație eficientă. Metabolismul este și el afectat. Organismul consumă mai puțină energie, ceea ce poate favoriza acumularea kilogramelor în plus și modificarea valorilor colesterolului.

Cercetări publicate de American Heart Association arată că statul prelungit pe scaun este asociat independent cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, indiferent dacă persoana face sau nu exerciții fizice în mod regulat.

Citește și: Programul de muncă prelungit și riscul de obezitate: cum ne afectează sănătatea orele petrecute în plus la birou

Munca de birou și lucrul de acasă accentuează problema

Specialiștii spun că stilul modern de viață contribuie tot mai mult la apariția acestor probleme. Un studiu publicat în 2025 asupra persoanelor care lucrează de acasă a arătat că cei care petreceau peste 70% din zi în poziție șezând aveau o frecvență cardiacă de repaus semnificativ mai mare.

O frecvență cardiacă ridicată în repaus este considerată un predictor important pentru apariția bolilor cardiovasculare și pentru un risc mai mare de deces prematur. Autorii studiului atrag atenția că stilul de viață sedentar joacă un rol important în numărul ridicat de decese cardiovasculare premature.

Tehnologia a făcut munca mai ușoară, însă a eliminat multe dintre momentele de mișcare care existau în trecut. Oamenii mergeau până la biroul unui coleg, urcau scările sau făceau diverse drumuri pe parcursul zilei. Astăzi, un mesaj, un e-mail sau un apel video înlocuiesc adesea toate aceste deplasări. Inima însă continuă să aibă nevoie de mișcare.

Poate sportul să anuleze efectele statului pe scaun?

Este una dintre cele mai frecvente întrebări. Răspunsul medicilor este: doar parțial.

Dr. Ashok explică: „Pericolul statului prelungit pe scaun nu ține doar de nivelul de pregătire fizică sau de greutate. Este vorba despre ceea ce se întâmplă în vasele de sânge, în procesele metabolice și în mușchiul inimii în timpul orelor petrecute fără mișcare.”

Experții spun că persoanele care stau foarte mult pe scaun ar putea avea nevoie de aproape dublul cantității recomandate de exerciții fizice pentru a obține un nivel similar de protecție cardiovasculară.

Asta înseamnă că mișcarea făcută pe parcursul întregii zile este la fel de importantă ca antrenamentul propriu-zis. O plimbare rapidă seara nu poate compensa complet zece ore petrecute fără întrerupere pe scaun.

Mișcările mici pot face o diferență importantă

Partea bună este că soluțiile sunt simple și la îndemâna oricui.

Cardiologii recomandă:

• să te ridici și să mergi timp de cinci minute în fiecare oră;
• să vorbești la telefon în picioare;
• să alegi scările în locul liftului ori de câte ori este posibil;
• să faci câteva întinderi între ședințe;
• să mergi în timp ce discuți cu colegii;
• să ții sticla cu apă mai departe de birou, astfel încât să fii nevoit să te ridici pentru a o reumple.

Aceste gesturi aparent nesemnificative stimulează circulația sângelui și pun în mișcare musculatura, reducând efectele negative ale sedentarismului.

Dr. Ashok recomandă: „Dacă ziua dumneavoastră de lucru depășește în mod obișnuit opt ore petrecute la birou, nu așteptați apariția simptomelor. Discutați cu medicul cardiolog despre riscul cardiovascular și introduceți pauze regulate de mișcare în rutina zilnică.”

El adaugă: „Inima dumneavoastră lucrează în fiecare minut în care stați nemișcați. Cel mai puțin pe care îl puteți face este să vă ridicați în mod regulat și să o susțineți.”

Concluzia specialiștilor

Inima nu ia pauză niciodată. Continuă să bată în timpul fiecărei ședințe, fiecărui e-mail și fiecărei ore suplimentare petrecute la birou.

Tocmai de aceea, medicii spun că unul dintre cele mai simple gesturi prin care putem avea grijă de sănătatea cardiovasculară este să ne ridicăm de pe scaun mai des, să mergem câteva minute și să evităm perioadele lungi de imobilitate. Chiar și câteva pauze de mișcare pe parcursul zilei pot face diferența pentru sănătatea inimii pe termen lung.

Sursa foto: Shutterstock

Sursa: timesofindia.indiatimes.com