Mihaela Bilic: Senzația de foame se educă ca un mușchi. Trebuie să învățăm să o tolerăm, dacă vrem să slăbim

19.10.2021
Mihaela Bilic: Senzația de foame se educă ca un mușchi. Trebuie să învățăm să o tolerăm, dacă vrem să slăbim
Foto: Facebook

Nutriționistul Mihaela Bilic demontează mitul mâncatului preventiv – promovat intens în ultimii ani de unii nutriționiști – spunând că pentru a slăbi e bine să învățăm să tolerăm foamea și să o satisfacem doar atunci când este intensă. Știm să facem față la foame și singurul lucru care se întâmpla atunci când nu mâncăm, este că se topesc rezervele de grăsime, precizează Mihaela Bilic. 

De ce ne e frică de foame?

„Pentru că am auzit de nenumărate ori că nu e bine să sari peste mese. Ni s-a spus că un organism care a fost înfometat va asimila mai multe calorii și se va îngrășa mai repede. Apoi mai există teama că ne scade glicemia dacă nu mâncăm.

Care e realitatea? Chiar e periculos să stai nemâncat o zi întreagă? Suntem obligați să avem 3 mese plus 2 gustări chiar dacă nu ne e foame? Adevărul este că nutriționiștii sunt de vină pentru apariția unui fenomen fără precedent: mâncatul preventiv. Ce înseamnă asta? Că mâncăm înainte să ne fie foame, de frică să nu ne fie foame!

Haideți să stabilim 2 ecuații de bază ale metabolismului uman, valabile din epoca de piatră, când nu existau nutriționiști

Foamea este o senzație normală și naturală care asigură supraviețuirea; este neplăcută și nu putem uita de ea, tocmai că scopul e să ne determine să mâncăm; chiar dacă pentru moment o ignorăm, foamea revine în cicluri de 2-3 ore pe tot parcursul zilei”, scrie nutriționistul Mihaela Bilic, pe Facebook.

„Nu putem scăpa de foame, așa că trebuie să învățăm să o tolerăm, să trăim cu ea”

„Nu contează dacă mănânci sau nu dimineața, după 3 ore îți este iarăși foame. Nu putem scăpa de foame, așa că trebuie să învățăm să o tolerăm, să trăim cu ea. Și să o satisfacem doar când este intensă: pe o scară de la 0 la 10, mâncați doar dacă vă este foame de nota 6-7.

Corpul nostru funcționează exclusiv cu glucoză, iar nivelul glicemiei este o constantă a organismului, menținută de hormoni și de ficat. Glicemia crește după masă, mai ales dacă am mâncat făinoase sau zahăr, însă nivelul ei revine rapid la normal.”

„Am fost proiectați în timpuri în care mâncarea nu era garantată”

„Ce se întâmplă dacă nu mâncăm? În absența aportului alimentar, ficatul pune la bătaie rezervele de glucoză ca să mențină glicemia. Avem 600g glucoză depozitată în ficat și în mușchi, care asigură rapid energia necesară organismului. Dacă ele s-au epuizat, atunci sunt mobilizate depozitele de grăsime din corp, pe care ficatul le transformă tot în glucoză.

Am fost proiectați în timpuri în care mâncarea nu era garantată. Știm să facem față la foame și singurul lucru care se întâmpla atunci când NU mâncăm, este că se topesc rezervele de grăsime. Ori tocmai asta ne dorim când vine vorba de slăbit!

Concluzia: cu cat mâncăm mai rar și mai puțin, cu atât ficatul este obligat sa apeleze la rezerve. Logica e simplă, dacă voi aduceți “combustibil” din exterior, grăsimea va rămâne neatinsă.”

„Senzația de foame se educă asemenea unui mușchi”

„La o foame de nota 3-4, nu vă cheltuiți bugetul de calorii pe alimente de proastă calitate sau pe ronțăieli ultraprocesate, mai bine așteptați câteva ore. Senzația de foame se educă asemenea unui mușchi, prin exercițiu veți putea rezista fără gustări între mese.

În realitate doar copiii în creștere au nevoie de 3 mese plus 2 gustări. Noi, ca adulți, trebuie să fim înțărcați…altfel riscăm să creștem în lățime, nu în înălțime”.

Cristina Tudor
Cristina Tudor
Și-a început activitatea în jurnalismul online în redacția Digi24, în 2014, unde a petrecut câțiva ani buni. Acolo a redactat articole în toate domeniile, însă cu timpul a început să se contureze o predilecție către subiectele legate de sănătate, realizând inclusiv o campanie ce ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Nora Neghină, psiholog: cel mai des întâlnite dependențe la români
Recomandări:
3 criterii prin care deosebești demența de îmbătrânirea normală
3 criterii prin care deosebești demența de îmbătrânirea normală
Mai oferă vaccinurile actuale protecție împotriva variantei Omicron?
Mai oferă vaccinurile actuale protecție împotriva variantei Omicron?