Dușmanul nevăzut al creierului. Riscul de demență e mai mare pe măsură ce aerul e mai poluat

Riscul de demență crește odată cu înrăutățirea calității aerului, arată un nou studiu al cercetătorilor de la Harvard. Potrivit acestora, măsurile de reducere a poluării aerului ar putea avea un impact benefic nu doar asupra sănătății plămânilor, ci și asupra creierului.

Citește și: Testul de 10 minute care îți arată dacă ești la risc să dezvolți demență

În cadrul unei metaanalize care a cuprins 14 studii realizate în ultimii 10 ani, oamenii de știință au descoperit că expunerea la particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni (PM2,5) este asociată cu un risc mai crescut de demență.

Recomandări

Testul de 10 minute care îți arată dacă ești la risc să dezvolți demență

Semnul timpuriu al demenței pe care oamenii îl pun pe seama oboselii

Mai precis, „fiecare creștere de 2 μg/m3 a concentrației medii anuale de PM2,5 este asociată cu un risc de 4% de a dezvolta demență”, spune profesorul Marc Weisskopf, de la Harvard T.H. Chan School of Public Health din Boston, într-un comunicat.

Citește și: Poluarea aerului în România și efectele devastatoare asupra sănătății, explicate de medicul pneumolog

O cercetare precedentă publicată în revista British Medical Journal indică însă că riscul de demență este cu cel puțin 40% mai mare atunci când suntem expuși constant acestor particule în suspensie.

„Rezultatele obținute pot fi folosite de organizații precum Agenția pentru Protecția Mediului [EPA], care în prezent ia în considerare consolidarea limitelor privind expunerea la PM2,5. Constatările noastre susțin importanța pentru sănătatea publică a unei astfel de măsuri”, a adăugat Weisskopf.

La începutul acestui an, EPA a încercat să înăsprească limita anuală națională a poluării cu particule în suspensie, propunând actualizări ale Standardelor naționale de calitate a aerului înconjurător pentru particule fine, cu scopul de a reduce standardul anual primar pentru PM2,5 la 9,0-10,0 µg/m3, de la 12,0 µg/m3, cât este în prezent.

Citește și: Colesterolul crescut, una dintre cauzele demenței

În timp ce poluarea aerului este considerată un factor de risc modificabil pentru demență la nivel global, concentrațiile de PM2,5 din marile orașe variază foarte mult, de la 10µg/m3 în Toronto, Canada, la peste 100µg/m3 în Delhi, India, se mai arată în raportul savanților.

„Dovezile că o reducere a poluării aerului este asociată cu o incidență mai mică a demenței abia acum apar”, remarcă Andrew Sommerlad și Kathy Liu, ambii de la University College London, într-un editorial.

Această nouă analiză evidențiază multe incertitudini privind legătura între poluarea aerului și riscul de demență.

„Având în vedere numărul masiv de cazuri de demență, identificarea factorilor de risc modificabili pentru a reduce povara bolii ar avea un impact personal și societal extraordinar. Expunerea la PM2,5 și la alți poluanți atmosferici este modificabilă într-o oarecare măsură, prin comportamente personale, dar, mai important, prin reglementări”, au concluzionat cercetătorii.

Citește și: Testul Ceasului poate depista devreme semnele demenței. Ce trebuie să faci și cum se interpretează rezultatele

Surse: 

Wilker E.H. et al., „Ambient air pollution and clinical dementia: Systematic review and meta-analysis”, BMJ 2023; DOI: 10.1136/bmj-2022-071620

Sommerlad A., Liu K.Y., „Air pollution and dementia: Evidence of a link supports need for pollution control efforts”, BMJ 2023; DOI: 10.1136/bmj.p655