De ce te doare mai tare spatele când te miști, deși investigațiile nu explică întotdeauna intensitatea durerii

Cercetarea, publicată pe 5 octombrie 2026 în revista British Journal of Anaesthesia, a identificat activarea unei rețele cerebrale asociate cu introspecția, amintirile personale și rătăcirea gândurilor. Rezultatele oferă indicii despre modul în care durerea persistentă poate ajunge să fie integrată în experiența corporală a unei persoane, însă nu demonstrează că aceste modificări provoacă durerea cronică.

Ce au descoperit cercetătorii care au analizat creierul persoanelor cu dureri lombare

Studiul a inclus 114 adulți cu durere cronică lombară. Cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), o metodă care măsoară modificările fluxului sanguin cerebral pentru a estima activitatea diferitelor regiuni ale creierului.

Pentru a observa ce se întâmplă în timpul unui puseu dureros, participanților li s-a ridicat piciorul până când durerea de spate s-a intensificat. Poziția a fost menținută timp de 10 secunde, apoi piciorul a fost coborât. Cercetătorii au comparat imaginile obținute înainte și după această mișcare.

În urma testului, intensitatea durerii raportate de participanți a crescut, în medie, cu 23%. Pe lângă activitatea din regiunile cerebrale implicate în procesarea durerii și a mișcării, oamenii de știință au observat modificări într-o rețea numită default mode network.

Ce este rețeaua cerebrală asociată cu percepția de sine

Rețeaua default mode network este un ansamblu de regiuni cerebrale care devin active în anumite momente în care atenția nu este concentrată asupra unei sarcini externe. Aceasta este implicată, printre altele, în reflecția asupra propriei persoane, amintirile autobiografice și procesarea experiențelor interioare.

Descoperirea i-a surprins pe cercetători. În cazul durerii acute, precum cea provocată de atingerea unui obiect fierbinte, activitatea acestei rețele tinde să scadă. În schimb, în timpul intensificării durerii lombare cronice, cercetătorii au observat o creștere a activității în anumite regiuni ale sale.

Pentru a verifica dacă răspunsul cerebral era specific durerii cronice provocate de mișcare, echipa a comparat rezultatele și cu reacția la un stimul termic dureros aplicat gambelor. În acest caz, o parte a rețelei a prezentat o activitate redusă, ceea ce sugerează că cele două tipuri de durere pot implica mecanisme cerebrale diferite.

Durerea cronică poate deveni strâns legată de experiența personală

Cercetătorii au mai observat că participanții care raportau dureri lombare mai severe prezentau o conectivitate mai puternică între rețeaua default mode network și regiunile cerebrale care procesează senzațiile provenite din spate.

Această asociere ar putea indica faptul că durerea persistentă nu este procesată exclusiv ca un semnal senzorial, ci ajunge să interacționeze și cu rețelele implicate în experiența interioară și percepția propriului corp.

Cu toate acestea, rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Studiul nu poate stabili dacă modificările activității cerebrale contribuie la menținerea durerii sau dacă apar ca răspuns la aceasta. De asemenea, cercetătorii nu au exclus complet posibilitatea ca activitatea observată să reflecte și durerea reziduală ori anxietatea de după mișcarea provocatoare.

Ar putea aceste rezultate să schimbe tratamentul durerii cronice?

Descoperirile ar putea contribui, în viitor, la dezvoltarea unor abordări care să țină cont nu doar de senzația dureroasă, ci și de modul în care persoana se raportează la aceasta. Echipa de cercetare investighează dacă metode precum meditația mindfulness și terapia cognitiv-comportamentală pot influența rețelele cerebrale implicate în procesarea durerii.

Terapia cognitiv-comportamentală este deja utilizată în managementul durerii cronice, în anumite contexte clinice. Totuși, studiul actual nu demonstrează că mindfulness sau alte intervenții care vizează aceste rețele vor reduce automat durerea lombară.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mecanismele identificate și pentru a stabili dacă ele pot fi folosite în mod concret în alegerea tratamentului. Deocamdată, rezultatele oferă o perspectivă suplimentară asupra complexității durerii cronice și arată de ce evaluarea acesteia nu se poate limita întotdeauna la structurile anatomice ale spatelui.

FOTO: Shutterstock / SURSA: ScienceDaily.