Boala dentară care, netratată, poate duce la cheaguri de sânge și accident vascular cerebral

17.04.2022
Boala dentară care, netratată, poate duce la cheaguri de sânge și accident vascular cerebral
Sursa foto: Shutterstock @Master1305

Un accident vascular cerebral, mai exact blocarea unui vas de sânge din creier (ischemic) sau spargerea unui vas de sânge (hemoragic), poate avea, printre cauze, și igiena dentară deficitară.

Află mai jos de ce simplul fapt că nu mergem la dentist pentru a preveni ori trata boala parodontală poate deveni un factor care duce la apariția accidentului vascular cerebral.

Ce legătură există între dinți și apariția unui accident vascular cerebral

Recent s-a descoperit că persoanele cu o igienă orală deficitară sunt mai predispuse la a suferi un accident vascular cerebral, în cazul în care se declanșează boala parodontală, ce are o incidență în continuă creștere.

„În stadiile incipiente, avem de-a face cu gingivita (gingii roșii, inflamate, care sângerează ușor), urmând ca, netratată, să ducă la retracția gingivală și resorbția osoasă, să afecteze țesuturile de susținere ale dinților, dinți pe care îi vom pierde ulterior.

Dacă nu o tratăm la cabinetul medicului stomatolog, inflamația cauzată de multitudinea de bacterii ajunse în fluxul sanguin crește astfel riscul de a apărea cheaguri de sânge ce pot ajunge cu ușurință la nivelul creierului și să declanșeze accidentul vascular cerebral.

Dacă am suferit un accident vascular cerebral, este foarte important să ne îngrijim corect dantura și gingiile și să mergem frecvent la dentist pentru a evita formarea unor noi cheaguri și pentru a preveni alte accidente vasculare cerebrale în viitor”, explică medicul stomatolog Sorina Stroe.

Ce înseamnă să ne îngrijim corect dinții:

  • să ne spălăm pe dinți corect de 2 ori pe zi, dimineața și seara;
  • să utilizăm mijloace auxiliare de igienă interdentară (duș bucal, periuțe interdentare);
  • să folosim apa de gură în ritualul nostru zilnic de igienă orală;
  • să nu ratăm vizitele regulate la dentist;
  • să menținem o dietă echilibrată;
  • să avem un stil de viață sănătos, să mâncăm echilibrat, să facem sport.

Ce este și cum se manifestă accidentul vascular cerebral

La nivel global, statisticile arată că 1 din 4 adulți cu vârsta peste 25 de ani va suferi un accident vascular cerebral de-a lungul vieții. Acesta reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de deces prematur semnalate în ultimii ani.

Accidentul vascular cerebral se produce atunci când creierul nu mai este oxigenat corect. Fie prin blocarea unui vas de sânge (ischemic), fie prin spargerea unui vas de sânge (hemoragic).

Simptomele accidentului vascular cerebral pot apărea în combinații diferite, în funcție de persoană și de severitatea accidentului. Printre semnele AVC-ului se numără:

  • Durere bruscă și foarte puternică de cap;
  • Amețeală;
  • Pierderea stării de conștiență;
  • Dezechilibru, tulburări de mers și de coordonare a mișcărilor;
  • Probleme de vorbire – persoana care suferă un AVC poate rosti cuvinte fără sens, inteligibile și încurcate. Există cazuri în care aceasta nu mai poate vorbi deloc;
  • Stare de confuzie – o privire „în gol”, încurcată;
  • Deformarea feței – o parte a feței pare căzută, iar bolnavul nu își poate mișca gura;
  • Paralizia – bolnavul nu își mai poate mișca jumătatea dreaptă sau stângă a corpului;
  • Slăbiciune și amorțeală – dacă nu a apărut paralizia, este posibil ca bolnavul să cadă din picioare, de obicei pe o parte. Membrele de pe partea respectivă devin slabe și le mișcă cu greutate;
  • Tulburări de vedere – vedere dublă, neclară, deformată sau chiar pierderea vederii.

Persoana care suferă un AVC prezintă un risc ridicat de deces!

Deși orice om poate suferi un AVC, există anumite categorii mai expuse:

  • persoanele cu vârsta de peste 65 de ani;
  • fumătorii
  • persoanele supraponderale care au hipercolesterolemie
  • persoanele care au hipertensiune arterială netratată sau necorespunzător tratată
  • femeile sedentare cu istoric familial de AVC și care iau anticoncepționale
  • infecția cu SARS-CoV-2
Recomandare video
Dr. Raluca Oprea: dieta echilibrată, primul pas în tratamentul ficatului gras