Parodontoza, boala care ne lasă fără dinți de la 30-40 de ani. Cum poate fi prevenită

21.02.2022
Parodontoza, boala care ne lasă fără dinți de la 30-40 de ani. Cum poate fi prevenită
Sursa foto: Shutterstock

Parodontoza este una dintre cele mai vechi boli care a însoțit omenirea de-a lungul timpului. Factorii genetici sunt, într-adevăr, responsabili de o parte din cazurile de parodontoză. Cele mai recente studii arată că parodontoza poate fi moștenită de la părinți în aproximativ 30% din cazuri.

Există însă și alte cauze sau factori ce pot determina apariția parodontozei sau accelerarea evoluției acesteia, cum ar fi igiena orală incorectă, fumatul, stresul, consumul excesiv de dulciuri și sucuri sau diabetul. Cercetările arată că fumătorii diabetici trecuți de 45 de ani au un risc de 20 de ori mai mare să dezvolte boală parodontală comparativ cu nefumătorii.

Îngrijorător este faptul că această boală care ne lasă fără dinți apare din ce în ce mai frecvent la persoane tinere, de 30-40 de ani. Ajungem mult prea târziu la medicul dentist, când singura soluție constă în extracție și implant dentar. În plus, parodontoza netratată la timp poate crește riscul apariției altor afecțiuni, cum ar fi endocardita infecțioasă sau bolile de plămâni, din cauza bacteriilor care ajung în fluxul sanguin.

Aflăm mai multe despre cauzele, simptomele, complicațiile, tratamentul și prevenția bolii parodontale de la Dr. Chemal Olgun, medic stomatolog implantolog, speaker Institute of Advanced Implantology.

5 semnale de alarmă care pot indica parodontoza

CSID: Ce este și cum se manifestă boala parodontală?

Dr. Chemal Olgun: Cunoscută ca parodontoză sau „boala dinților frumoși”, periodontita este o afecțiune cronică ce afectează țesuturile care susțin dinții, adică gingiile și osul. Parodontoza nu este o boală întâlnită doar în rândul pacienților mai în vârstă, aceasta afectând din ce în ce mai mulți tineri.

Stadiul incipient al bolii este cunoscut sub numele de gingivită și este o formă complet reversibilă a bolii. În stadiul mai avansat, când inflamația cuprinde și osul, vorbim despre parodontită, iar în acest caz tratamentele sunt mult mai complexe și au rol de a stabiliza boala.

Așadar, boala afectează atât gingia, cât și osul: acesta se resoarbe (topește), iar gingia se retrage odată cu acesta sau este mărită în volum din cauza inflamației.

Printre simptomele care ar trebui să tragă un semnal de alarmă pacientului se numără:

  • sângerarea și inflamația gingiilor
  • retracțiile gingiilor
  • apariția unor spații negre între dinți
  • mirosul persistent neplăcut al respirației (halitoza)
  • mobilitatea dentară

Românii își pierd dantura de tineri

CSID: Din experiența dumneavoastră, pacienții ajung la medic în stadii ușor reparabile ale bolii parodontale sau vin atunci când singura soluție este implantul dentar? Și ce ați observat în privința mediei de vârstă a pacienților – sunt în majoritate vârstnici sau și adulții tineri încep să aibă astfel de probleme?

Dr. Chemal Olgun: Din păcate, în majoritatea cazurilor manifestările bolii parodontale sunt „vizibile” în stadii mai avansate ale bolii, de aceea de multe ori pacienții nu ajung la medicul dentist decât când este mult prea târziu, iar variantele de tratament conservatoare de a trata dinții sunt mult mai limitate și, da, putem vorbi chiar de extracții și implanturi dentare în aceste cazuri.

Media vârstei pacienților care suferă de această boală în România este mult mai scăzută decât în alte țări din Europa, iar situațiile pacienților care la 30-40 de ani ajung să își piardă întreaga dantură crește exponențial.

De ce ne cad dinții
Principalele cauze: fumatul, stresul, igiena orală deficitară

CSID: Care sunt cauzele și factorii de risc implicați în apariția parodontozei?

Dr. Chemal Olgun: Factorul determinant al bolii parodontale rămâne cel microbian, care se găsește în placa bacteriană și tartru. Cu timpul, placa bacteriană se poate extinde și se va dezvolta sub linia gingiei, între rădăcină și os. Toxinele produse de bacteriile din placă irită gingiile, provocând un răspuns inflamator cronic din partea organismului.

De aceea, în primul rând în vederea diagnosticării corecte a bolii parodontale, trebuie să identificăm aceste bacterii patogene care ne afectează dantura, iar în acest sens în cadrul clinicilor în care activez realizăm teste specifice (antibiogramă) în colaborare cu un laborator din Germania pentru determinarea atât cantitativă, cât și specifică a acestor de bacterii, astfel încât tratamentul parodontal să poată fi țintit pe inamicii „invizibili”.

Din factorii implicați în apariția parodontozei putem enumera:

  • igiena orală nesatisfăcătoare
  • vârsta
  • stresul – cercetările au demonstrat că stresul scade imunitatea, adică capacitatea de a lupta împotriva infecțiilor, inclusiv a celor parodontale
  • bruxismul – scrâșnitul dinților duce la slăbirea ligamentelor parodontal, din cauza forțelor mari exercitate asupra acestora
  • fumatul
  • factorii genetici
  • lucrări neadaptate vechi
  • leziunile carioase netratate

Zahărul hrănește bacteriile din gură, dieta nesănătoasă favorizează inflamațiile

CSID: Ce ne puteți spune despre dietă, cu precădere despre consumul de dulciuri și sucuri acidulate, îndulcite, cu coloranți – au și acestea un rol în apariția parodontozei?

Dr. Chemal Olgun: Dieta este foarte importantă în viața de zi cu zi a oricărei persoane și poate influența starea de sănătate generală, dar și a cavității bucale.

Din păcate pentru iubitorii de dulciuri, bacteriile patogene se hrănesc cu zahăr, pentru că le ajută să crească și să se multiplice în voie. De aceea sucurile acidulate îndulcite prin aportul de zaharuri ar trebui consumate cu moderație și evitate cât se poate de mult de către copii/tineri, ai căror dinți pot fi grav afectați de aciditatea crescută a acestor sucuri.

Deoarece vitaminele (A, B, D, E, K), mineralele (Calciu, Fosfor, Zinc), antioxidanții și acizii grași Omega-3 joacă un rol important prin ajutarea organismului în combaterea gingiilor inflamate, cât și refacerea țesutului osos, recomand pacienților care trec prin tratamente cu implanturi dentare cât și parodontale diverse complexe de vitamine și minerale special concepute și gândite pentru astfel de intervenții.

Vârstnicii cu o alimentație săracă în proteine pot avea o evoluție accelerată a bolii parodontale, iar lipsa dinților, în special a măselelor, îngreunează aportul de proteină de origine animală.

CSID: Are vreo influență și factorul genetic, adică putem spune că dantura părinților se reflectă și la copii?

Dr. Chemal Olgun: În cadrul tratamentelor mele propun și membrilor familiei bolnavului să își realizeze teste specifice de determinare a bacteriilor patogene, cât și radiografii dentare pentru a stabili gradul evoluției bolii. Astfel, identificând această predispoziție genetică, putem institui tratamentul corect, la timp, pentru a păstra cât mai mult dinții pacientului.

Legătura dintre parodontoză și diabet

CSID: Pe lângă factorii mai sus menționați – fumat, placă bacteriană, carii etc. – există și anumite patologii care pot determina sau accelera apariția parodontozei?

Dr. Chemal Olgun: Pacienții diabetici au un risc mult mai mare să dezvolte boală parodontală, care la rândul ei va determina creșterea nivelului de zahăr în sânge, complicând diabetul. De aceea putem spune că boala parodontală și diabetul se potențează reciproc, complicând foarte tare situația pacientului.

O posibilă cauză pentru indicele ridicat de parodontopați în rândul diabeticilor ar putea fi predispoziția acestora la infecții, din cauza imunității scăzute.

Fumatul și consumul de tutun sunt nocive pentru oricine, dar în special pentru diabetici. Cercetările au demonstrat că fumătorii diabetici trecuți de 45 de ani au un risc de 20 de ori mai mare să dezvolte boală parodontală comparativ cu nefumătorii.

Diabeticii au nevoie de îngrijiri parodontale speciale, efectuate mai des decât pacienții nondiabetici. Nivelul ridicat de zahăr din salivă constituie un mediu ideal de dezvoltare a bacteriilor.

Complicațiile parodontozei
Dacă nu te tratezi, riști boli de inimă sau de plămâni!

CSID: Ce complicații pot apărea dacă nu ne adresăm medicului din timp? Menționați atât aspecte ce vizează dantura, dar și riscul pe care îl presupune proliferarea bacteriilor în fluxul sanguin.

Dr. Chemal Olgun: Boala parodontală evoluează de obicei lent, pe parcursul mai multor ani, fără durere semnificativă. Din această cauză, mulți pacienți ignoră sau neglijează micile semne apărute, permițând bolii parodontale să progreseze către forme grave.

În aceste situații avansate ale bolii, pacienții ajung să își piardă chiar și toți dinții, fiind candidați pentru proteze dentare mobile (lucru pe care toți am dori să îl evităm) sau la implanturi dentare convenționale sau în cazuri extreme în care pierderea dinților a fost însoțită de o pierdere semnificativă de os la implanturi zigomatice/subperiostale.

Deși tehnologia ne permite metode de reabilitări totale fixe cu ajutorul implanturilor, în care pacientul poate primi o lucrare fixă imediată după operație, este mai ușor și mai ieftin să prevenim evoluția bolii.

În afara de dantura noastră, pe care o afectează direct, boala parodontală poate agrava bolile cardiovasculare existente prin proliferarea bacteriilor în fluxul sanguin.

Pacienții cu risc de endocardită infecțioasă necesită administrarea de antibiotice (profilactic) înainte de tratamentele dentare, iar pacienții care necesită tratamente chirurgicale cariologice trebuie tratați parodontal înainte de aceste intervenții.

Femeile însărcinate care suferă de boală parodontală își expun copiii nenăscuți la o varietate de riscuri și posibile complicații, între care preeclampsie și naștere prematură.

De asemenea, există riscul afecțiunilor pulmonare, în care pacienții au o imunitate mai scăzută, bacteriile patogene se dezvoltă mai repede în gură, iar de acolo, prin intermediul picăturilor fine de salivă, sunt aspirate în plămâni, inflamând mucoasa pulmonară. Mucoasa inflamată se traduce prin micșorarea diametrului căilor aeriene, limitând cantitatea de aer spre plămâni.

Boala parodontală conduce la pierderea patologică de masă osoasă la nivelul maxilarelor. Osteoporoza conduce la pierderea fiziologică de masă osoasă la nivelul organismului.

Tratament laser pentru parodontoză

CSID: Se poate trata boala parodontală?

Dr. Chemal Olgun: Da, tratamentul bolii parodontale a evoluat destul de mult în ultimii ani, grație tehnologiei prin care putem stabiliza boala parodontală, chiar și în stadii avansate.

În funcție de decizia medicului, se poate opta atât pentru tratamente chirurgicale parodontale (care presupun tăierea gingiei și decolarea acesteia), cât și pentru tratamente non-chirurgicale.

În multe cazuri, în urma identificării patogenilor bacterieni prin antibiogramă, cât și prin evaluarea gradului de afectare a pungilor parodontale, putem realiza tratamente complexe non-chirurgicale asistate laser.

Acestea pot reprezenta alternative viabile intervențiilor chirurgicale și scutesc pacientul de tăierea gingiei cu bisturiul și oferă un tratament de regenerare mult mai puțin dureros. Astfel curățăm și dezinfectăm pungile parodontale, acționăm selectiv pe țesutul bolnav și biostimulăm țesutul sănătos să se refacă.

Reguli simple pentru prevenirea parodontozei

CSID: Cum să nu ajungem la parodontoză –  care sunt regulile generale de prevenție?

Dr. Chemal Olgun: În primul rând pacientul trebuie să se adreseze medicului dentist pentru a diagnostica corect stadiul bolii parodontale, pentru a formula tratamentele necesare sau a oferi indicațiile necesare pacientului.

Este indicat ca igienizarea profesională să se realizeze înainte de începerea oricărui tratament stomatologic și apoi să se efectueze cu periodicitate la fiecare 3-6 luni, în funcție de situație.

Ca reguli generale de prevenție, în primul rând vorbim de spălatul corect pe dinți, alegerea tipului de periuță de dinți, a instrumentului adjuvant (periuță interdentară, ață interdentară sau irigatorul oral), cât și a apei de gură (cu sau fără clorhexidină), care trebuie luate la recomandarea medicului dentist.

CSID: Și dacă totuși primim acest diagnostic, cărui medic ne adresăm și la ce să fim atenți când alegem clinica? Pentru că sunt și situații când pacienții, din păcate, ajung la un medic cu experiență abia după ce au trecut printr-o serie de tratamente nereușite…

Dr. Chemal Olgun: Cu părere de rău, nu de puține ori, tratamentele parodontale nereușite sunt cauza lipsei sau a slabei diagnosticări a stadiului parodontal în care se află pacientul. Relația medic-pacient este de altfel foarte importantă, începând de la motivația pacientului de a-și realiza și menține tratamentele, cât și de implicarea medicului în soluționarea și individualizarea fiecărui caz.

Pacientul trebuie să identifice clinica în care pregătirea medicală a doctorilor este strâns legată de tehnologia avansată de care aceasta dispune, să se poată determina exact speciile de bacterii patogene care au declanșat boala parodontală și stadiul bolii prin parodontogramă computerizată care însumează întreaga situație parodontală (pungi parodontale, gradul de mobilitate dentar, raportul de pierdere al parodonțiului față de vârsta pacientului), computerul tomograf care ne indică precis volumul și densitatea osoasă din jurul dinților, cât și analiza ocluziei (mușcăturii).

Dr. Chemal Olgun, medic stomatolog implantolog, speaker Institute of Advanced Implantology
Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Raluca Oprea: dieta echilibrată, primul pas în tratamentul ficatului gras