Aveţi o zi proastă? Aflaţi cum vă afectează acest lucru sănătatea şi după 10 ani!

Contrar credinţei populare conform căreia stresul ne îmbolnăveşte, oamenii de ştiinţă americani susţin că reacţiile noastre la evenimentele din viaţa de zi cu zi sunt cele care determină riscul de îmbolnăvire de mai târziu.

Nu stresul ne îmbolnăveşte, ci reacţiile noastre la ce se întâmplă în jurul nostru. Acestea pot conferi o imagine relativ corectă cu privire la sănătatea noastră din următorii 10 ani, ne avertizează oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Pensilvania, Statele Unite.

Spre exemplu, dacă într-o zi avem foarte mult de lucru şi suntem ţâfnoşi din această cauză, după circa 10 ani vom suferi urmările, când sănătatea va avea de suferit. Altfel stau lucrurile în cazul unei persoane care are la fel de multă muncă de făcut, însă vede lucrurile într-o manieră mai relaxată.

Recomandări

Substanţele care pot creşte cu 80% riscul de avort

Primul vaccin împotriva cancerului pulmonar ar putea fi gata până în anul 2030

Oamenii de ştiinţă au efectuat experimente în 1995, în 2005 şi în zilele noastre, ajungând la concluzia că modul nostru de a fi poate conduce la instalarea, în timp, a unor boli cronice, precum artrită sau afecţiuni cardiovasculare.

Potrivit experţilor, anumite persoane sunt mai predispuse stresului. Spre exemplu, tinerii au parte de o viaţă mai agitată şi mai plină de stres decât persoanele mai în vârstă, cei care au abilităţi cognitive înalte au şi ei parte de mai mult stres decât cei cu alibilităţi cognitive mai scăzute, persoanele cu nivel înalt de educaţie sunt mai stresate decât persoanele mai puţin educate.

„Ceea ce este interesant însă este felul în care oameni răspund la stres. Studiile noastre arată că persoanele trecute de 65 de ani au tendinţa de a nu răspunde bine la situaţii stresante comparativ cu tinerii, pentru că la această vârstă nu mai sunt expuse în mod frecvent la stimuli de stres, ieşindu-şi astfel din exerciţiu.
La fel, persoanele cu mari capacităţi intelectuale controlează mai bine situaţiile stresante decât persoanele cu capacităţi intelectuale scăzute şi care, la rândul lor, nu deţin controlul asupra factorilor de stres din vieţile lor”, a explicat dr. David Almeida de la Universitatea Pensilvania.