Îndulcitorii artificiali sunt considerați de multe persoane o alternativă mai bună la zahăr, mai ales atunci când încearcă să reducă aportul caloric sau să își controleze greutatea. Folosiți frecvent în cafea, ceai și numeroase produse alimentare, aceștia sunt percepuți drept o soluție simplă pentru a obține gustul dulce fără efectele asociate consumului de zahăr. Totuși, cercetările arată că anumite substanțe folosite pentru îndulcirea alimentelor și băuturilor pot influența microbiomul intestinal și modul în care organismul gestionează glucoza.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Weizmann din Israel, publicat în revista științifică Cell, a analizat efectele a patru îndulcitori fără valoare nutritivă asupra organismului uman: zaharină, sucraloză, aspartam și stevia.
Cercetarea a inclus 120 de adulți sănătoși, care nu consumau în mod obișnuit alimente sau băuturi îndulcite artificial. Participanții au fost împărțiți în șase grupuri, dintre care patru au primit câte un tip de îndulcitor, în doze mai mici decât limita zilnică acceptabilă. Celelalte două grupuri au fost folosite drept grupuri de control.
Intervenția a durat două săptămâni, perioadă în care specialiștii au monitorizat modificările microbiomului intestinal, ale microbiomului oral și ale unor indicatori metabolici.
Rezultatele au arătat că toate cele patru tipuri de îndulcitori au produs modificări ale compoziției și funcționării microbiomului, însă efectele au fost diferite în funcție de substanța utilizată și de particularitățile fiecărui participant, potrivit PubMed.
Prof. Eran Elinav, cercetător la Institutul Weizmann: „Studiul nostru a arătat că îndulcitorii non-nutritivi pot afecta răspunsul glicemic prin modificarea microbiomului intestinal, iar aceste efecte sunt puternic individualizate, fiecare persoană putând reacționa într-un mod diferit.”
Una dintre observațiile importante ale studiului a fost legată de zaharină și sucraloză. În cazul participanților care au consumat aceste două substanțe, cercetătorii au identificat modificări semnificative ale toleranței la glucoză.
Toleranța la glucoză reprezintă capacitatea organismului de a procesa zahărul din sânge după consumul de alimente sau băuturi care conțin carbohidrați. Atunci când acest mecanism este afectat, organismul poate întâmpina dificultăți în menținerea glicemiei în limite normale.
Modificările observate în cadrul cercetării ar putea avea implicații pentru sănătatea metabolică, însă autorii nu au demonstrat că utilizarea acestor îndulcitori provoacă diabet sau alte boli metabolice. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege dacă efectele observate pe termen scurt se mențin și în cazul consumului îndelungat.
Profesorul Tim Spector, medic și cercetător cunoscut pentru activitatea sa în domeniul microbiomului și al nutriției, a comentat rezultatele studiului în cadrul podcastului „Zoe Science and Nutrition”.
Acesta a atras atenția asupra faptului că toate cele patru substanțe analizate au influențat microbiomul intestinal. Modificările pot afecta echilibrul microorganismelor care trăiesc în intestin, fenomen cunoscut sub numele de disbioză.
Potrivit explicațiilor sale, efectele nu sunt identice pentru toată lumea. În timp ce anumite persoane pot prezenta modificări ale răspunsului glicemic, altele pot reacționa diferit la aceeași substanță.
Spector a subliniat și faptul că zaharina și sucraloza au fost asociate cu modificări ale metabolismului glucozei, în timp ce toate cele patru variante au influențat, într-o anumită măsură, microbiomul intestinal.
Un alt aspect semnalat de specialiști este consumul involuntar de îndulcitori. Aceste substanțe nu se găsesc doar în pliculețele adăugate în cafea sau ceai, ci și în numeroase produse alimentare comercializate drept variante fără zahăr sau cu un conținut redus de zahăr.
Profesoara Sarah Berry, cercetătoare în domeniul nutriției la King’s College London, a atras atenția asupra faptului că unele persoane pot consuma cantități considerabile de îndulcitori fără să știe, deoarece aceștia sunt utilizați în diferite combinații în produsele alimentare.
Dr. Sarah Berry, lector universitar la King’s College London: „Efectele îndulcitorilor asupra glicemiei sunt individualizate, iar microbiomul intestinal ar putea explica o parte dintre diferențele observate în modul în care oamenii reacționează la aceste substanțe.”
Din acest motiv, citirea etichetelor este importantă pentru identificarea ingredientelor folosite la îndulcirea produselor. Zaharina, sucraloza, aspartamul și stevia sunt doar câteva dintre variantele care pot apărea în compoziția alimentelor și băuturilor.
Rezultatele cercetării nu reprezintă o recomandare de a înlocui îndulcitorii artificiali cu zahăr. De altfel, autorii au precizat explicit că descoperirile nu demonstrează că zahărul ar fi o alternativă mai sănătoasă.
De asemenea, studiul a avut o durată de numai două săptămâni și a inclus un număr relativ redus de participanți. Prin urmare, nu poate stabili care sunt efectele consumului de îndulcitori asupra sănătății pe termen lung.
Prof. Eran Elinav: „Rezultatele noastre nu înseamnă în niciun fel că zahărul este superior îndulcitorilor non-nutritivi, consumul de zahăr fiind demonstrat în numeroase studii ca dăunător pentru sănătate.”
Concluzia cercetătorilor este că îndulcitorii fără valoare nutritivă nu sunt neapărat substanțe lipsite de efecte biologice. Modul în care organismul reacționează la acestea poate varia de la o persoană la alta, iar impactul asupra microbiomului și metabolismului necesită investigații suplimentare.
FOTO: Shutterstock