Menopauza: ce este, când se instalează, care sunt simptomele şi cum se tratează

Menopauza se instalează de obicei în jurul vârstei de 50 de ani. 49 de ani. Când apare înainte de 40 de ani, menopauza poate fi considerată precoce, iar după 55 de ani, tardivă.
24.05.2020
Menopauza: ce este, când se instalează, care sunt simptomele şi cum se tratează
Dr. Iosif Niculescu a dat publicității câteva concluzii pe care le are după ce a evaluat peste 300 de paciente la menopauză din România.   75% dintre paciente au venit pentru că au avut simptome ce necesitau intervenție sau tratament, cele mai frecvente fiind modificările fizilogice (tulburări de somn, oboseală, migrene), simptomele vasomotorii (depresie), sindromul urogenital de menopauză, infecțiile urinare sau simptomele psihogene (furie, iritabilitate, anxietate, depresie).

Menopauza nu este o boală, ci un fenomen fiziologic întâlnit la toate femeile. Din punct de vedere etimologic, termenul „menopauză” îşi are originea în limba greacă (menos=hemoragie, pausa=sfârşit) defininând finalul menstruaţiei. Din punct de vedere fiziologic, menopauza se caracterizează printr-o deficienţă permanentă şi ireversibilă de hormoni estrogeni. Organizaţia Mondială a Sănătăţii stabileşte instalarea menopauzei după minimum 12 luni de amenoree (lipsa menstruaţiilor).

Menopauza defineşte o întreagă etapă biologică din viaţa femeii, marcată de declinul funcţiilor genitale (epuizarea rezervei ovariene) şi pe parcursul căreia se trece de la etapa de reproducere la cea de senescenţă.

Prof. dr. Elvira Brătilă, medic primar obstetrică-ginecologie, ne ajută să înţelegem mai bine schimbările prin care trece corpul nostru.

La ce vârstă apare menopauza

Menopauza se instalează între 40 şi 55 de ani. După modalitatea de instalare, menopauza poate fi naturală sau artificială (dupa o intervenţie chirurgicală).

Menopauza nu este un eveniment fiziologic acut şi include câteva perioade distincte:

  • Premenopauza. Cu o durata de 4-6 ani (media 2 ani), este o perioadă de tranziţie caracterizată prin diminuarea şi apoi dispariţia fertilităţii. Ciclurile menstruale devin neregulate, creşte frecvenţa ciclurilor anovulatorii, producţia de estrogeni scade, iar producţia de progesteron se află la limita inferioară a normalului.
  • Menopauza propriu-zisă corespunde opririi definitive a menstruaţiilor.
  • Postmenopauza. Se întinde pe o perioadă de 2-6 ani după oprirea menstrelor, până la încetarea completă a activităţii funcţionale ovariene.

Diagnosticul de menopauză se pune retrospectiv, după un an de lipsă a menstruaţiilor.

Simptomele menopauzei

Din cauza absenţei definitive a hormonilor estrogeni, femeia poate prezenta o serie de tulburări somatice şi psihice care pot genera anumite tulburări comportamentale.

Tabloul clinic al femeii aflată la menopauză cuprinde anumite manifestări caracteristice:

  • Amenoreea (absenţa menstruaţiilor)
  • Tulburări neurovegetative. Bufeurile. Se manifestă printr-o senzaţie brutală de căldură la nivelul porţiunii superioare a corpului (cap, gât, torace), însoţită de transpiraţii abundente şi roşeaţă. Bufeurile se asociază cu o senzaţie de sufocare şi produc o stare marcată de disconfort. La debut bufeurile survin mai ales noaptea, putând provoca insomnii şi astenie importantă, apoi apar şi ziua mai ales după efort sau mese. Durata medie este de 2-3 minute şi se pot întinde pe o perioadă de 1-5 ani. Din punct de vedere fiziopatologic, bufeurile reprezintă un dezechilibru dintre hipotalamus (centrul de comandă al sistemului hormonal şi al reglării temperaturii) şi ovare.
  • Simptome generale polimorfe. Ameţeli, cefalee, mialgii, artralgii.
  • Tulburări genito-sexuale. Carenţa estrogenilor produce o uscăciune a mucoasei vaginale care poate conduce în timp la o subţiere a pereţilor vaginali şi la o atrofie vulvara. Aceste modificări pot cauza disconfort şi dureri la contactul sexual. Infecţiile urinare şi vaginale sunt mai frecvente. Sânii suferă modificări atrofice.
  • Osteoporoza. Reprezintă o manifestare tardivă a menopauzei. Absenţa estrogenilor determină o diminuare a matricei osoase, care se asociază cu scăderea rezervelor de calciu de la nivelul osului. După menopauză se produce o pierdere accelerată a masei osoase care se agravează cu vârsta. Osteoporoza este favorizată de dieta săracă în calciu şi proteine, de sedentarism, precum şi de lipsa expunerii la lumină naturală. Consecinţele cele mai grave ale osteoporozei sunt fracturile apărute în urma unor traumatisme de intensitate scăzută şi fenomenele de tasare vertebrală.
  • Bolile cardiovasculare. Estrogenii scad nivelul colesterolului total şi al trigliceridelor şi cresc nivelul colesterolului „bun” (HDL colesterol – lipoproteine cu densitate mare). Astfel, estrogenii joacă un rol protectiv faţă de bolile coronariene, hipertensiunea arterială şi accidentele vasculare cerebrale. La menopauzaă, scăderea nivelului de estrogeni poate determina creşterea tensiunii arteriale şi fenomene de ateroscleroză (formarea unor depozite lipidice pe peretele arterial). Principalele complicaţii ale aterosclerozei sunt boala coronariană şi infarctul de miocard.
  • Tulburări psihoafective. Manifestările obişnuite ale menopauzei sunt: iritabilitatea, schimbările bruşte de dispoziţie, oboseala, stări depresive, anxietatea, tulburări de memorie şi de concentrarea, scăderea capacităţii de efort, insomnii, labilitate emoţională, modificări ale libidoului
  • Creşterea în greutate. În medie, greutate femeilor aflate la menopauză creşte cu 4-7 kg, cu modificarea repartizării grăsimii, care se depune cu predilecţie pe abdomen şi şolduri. Această creştere ponderală se poate explica parţial prin factori hormonali şi este favorizată de scăderea activităţii fizice şi de o alimentaţie dezechilibrată.

Printre efectele pozitive ale deficitului de estrogeni la menopauză, putem enumera involuţia şi dispariţia afecţiunilor benigne ale sânilor şi uterului, cauzate de hiperestrogenism. Dintre acestea, fibromul uterin, endometrioza, fibroadenoamele mamare dispar în timpul menopauzei.

Terapia de substituţie hormonală la menopauză

Tratamentul menopauzei îşi propune mai multe obiective care conduc la corectarea tulburărilor datorate carenţei estrogenice: fenomenele neurovegetative, atrofia vulvovaginală, osteoporoza, îmbatrânirea cutanată, riscurile cardio-vasculare şi creşterea ponderală.

Principalul tratament al tulburărilor menopauzei este reprezentat de terapia de substituţie hormonală. În Europa doar un procent de 10% din femeile aflate la menopauză primesc un tratament hormonal de substituţie, faţă de 15-25% în SUA.

Hormonoterapia constă în administrarea succesivă de estrogeni şi un progesteron în vederea obţinerii unui echilibru hormonal.

Estrogenii se pot administra pe cale orală (comprimate) sau percutanată (plasturi sau gel). Progesteronul se poate administra pe cale orală sub formă de comprimate sau pe cale vaginală. Estrogenii sunt eficienţi în controlarea bufeurilor şi a crizelor de transpiraţie. Estrogenii au un efect benefic asupra mucoasei vaginale; ameliorează vascularizaţia şi permit mucoasei vaginale sa îsi păstreze grosimea şi structura.

Estrogenii ameliorează lubrifierea vaginului, deficitară în menopauză şi care produce dureri în timpul contactului sexual. Estrogenii conservă colagenul tegumentelor, păstrând astfel troficitatea pielii.

Care sunt efectele hormonoterapiei?

Hormonoterapia limitează pierderile de calciu şi distrucţia matricei osoase. Tratamentul trebuie început cât mai devreme, imediat după oprirea menstruaţiilor, deorece procesul de distrucţie osoasă debutează rapid, mai ales în cazul femeilor slabe, fumătoare sau care nu fac exerciţii fizice. Ca şi adjuvante ale terapiei se pot administra calciu, vitamina D şi fluor.

Un stil de viaţă sănătos, cu exerciţii fizice regulate şi o dietă bogată în calciu şi proteine contribuie de asemenea la prevenirea osteoporozei.

Hormonoterapia (şi mai ales estrogenii naturali), prin diminuarea nivelului de colesterol, protejează cordul şi vasele sanguine şi scad în mare măsură riscul de boli cardiovasculare.

Tratamentul hormonal al femeilor aflate la menopauză a generat numeroase controverse cu privire la eventualele riscuri pentru dezvoltarea unor anumite cancere (de sân, de endometru). Administrarea terapiei de substituţie este întotdeauna precedată de un bilanţ general al stării de sănătate şi al istoricului pacientei.

Anumite boli sau antecedente constituie contraindicaţii pentru administrarea terapiei hormonale: cancere de sân (sau antecedente familiale), cancere de endometru, fibroame uterine voluminoase, hemoragii genitale de origine necunoscută, afecţiuni hepatice, endometrioza, hipertensiunea arterială, antecedente de accidente vasculare cerebrale. Medicului curant îi revine sarcina de a evalua riscurile înainte de a recomanda un tratament.

Prin adoptarea unei scheme de tratament multidisciplinar a femeii aflate la menopauză, putem obţine rezultate stabile, menţinând un nivel optim de calitate a vieţii.

Remedii naturale pentru ameliorarea simptomelor menopauzei

Anumite alimente vă pot ajuta să scăpaţi de simptomele neplăcute ale menopauzei. De exemplu, alimentele bogate în calciu şi vitamina D (iaurt, lapte, brânză, salată verde, spanac) sprijină rezistenţa oaselor şi pot reduce riscul de osteoporoză.

Fructele şi legumele proaspete sunt de asemenea indicate la menopauză, deoarece previn îngrăşarea, un fenomen des întâlnit în această etapă a vieţii, ca urmare a dezechilibrelor hormonale.

Pentru echilibrarea nivelului de estrogen sunt indicate alimente precum soia, tofu, tempeh, seminţe de in sau de susan şi fasole.

Foarte indicate sunt şi alimentele bogate în proteine, care previn pierderea masei musculare. Acestea includ: carne, peşte, ouă, nuci, lactate şi leguminoase.

De asemenea, consumul a 2 litri de apă zilnic este esenţial pentru prevenirea îngrăşării şi a uscării pielii.

Sunt de evitat alimentele picante sau foarte dulci şi băuturile precum cafeaua, alcoolul, deoarece pot declanşa bufeurile, starea de slăbiciune, transpiraţia nocturnă şi schimbările de dispoziţie.

Pentru creşterea nivelului de energie şi stimularea metabolismului este recomandată mişcarea zilnică. Exerciţiile fizice realizate la menopauză sunt asociate cu un risc mai scăzut de afecţiuni osoase, insomnie, boli de inimă, hipertensiune, diabet sau obezitate.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Totul despre bypass gastric, operația care tratează obezitatea