Sforăitul – cauze posibile, simptome asociate

Descriere

Sforăitul reprezintă zgomotul răguşit sau aspru care apare atunci când, în timpul somnului, respiraţia este parţial obstruată la nivelul zonei unde limba şi partea superioară a faringelui se întâlnesc cu uvula (omuşorul) şi palatul moale. Uneori sforăitul poate indica o afecţiune medicală serioasă. Mai mult, sforăitul poate produce tulburări de somn şi privarea de somn. În plus, sforăitul poate fi o neplăcere pentru partener.

Aproximativ jumătate dintre adulţi sforăie ocazional şi cca 25 % sforăie în mod obişnuit. Sforăitul apare atunci când aerul pătrunde prin ţesuturile relaxate de la nivelul faringelui determinând vibraţia acestor ţesuturi în timpul respiraţiei ceea ce produce acele sunete deranjante.

Schimbarea stilului de viaţă cum ar fi pierderea în greutate, exerciţiile fizice şi alimentaţia corespunzătoare, evitarea tranchilizantelor, somniferelor şi antihistaminicelor înainte de somn, evitarea consumului de alcool cu cel puţin 4 ore înainte de somn, evitarea meselor copioase cu cel puţin trei ore înainte de somn, stabilirea unor obiceiuri în ceea ce priveşte somnul, ridicarea capului cu cca 10 cm sau poziţia de decubit lateral (pe o parte) adoptată în timpul somnului pot ajuta la oprirea sforăitului.

În plus, dispozitivele medicale şi intervenţiile chirurgicale pot reduce sforăitul perturbator. Totuşi aceste măsuri nu sunt necesare sau potrivite tuturor persoanelor care sforăie.

În funcţie de cauza care determină sforăitul, simptomele ce pot apărea includ:

• Zgomote în timpul somnului;
• Somnolenţă excesivă pe parcursul zilei;
• Dificultăţi de concentrare;
• Dureri în gât;
• Somn agitat;
• Sufocare sau gâfâit în timpul somnului;
• Hipertensiune;
• Dureri în piept apărute noaptea.

Cauze posibile pentru sforăit:

Mulţi factori, precum anatomia cavităţii bucale şi a sinusurilor, consumul de alcool, alergiile, răcelile şi greutatea pot conduce la sforăit.

Când moţăi şi treci progresiv de la un somn superficial la unul profund, muşchii de la nivelul plafonului cavităţii bucale (palatul moale), limba şi faringele se relaxează. Ţesuturile de la nivelul gâtului se pot relaxa atât de mult încât să blocheze parţial căile aeriene şi să vibreze. Şi cu cât mai îngustate sunt căile aeriene cu atât mai puternic devine fluxul de aer. Aceasta produce creşterea vibraţiei ţesuturilor şi duce la sforăit tot mai zgomotos.

Următoarele situaţii pot afecta căile aeriene şi pot determina sforăit:
Anatomia cavităţii bucale – existenţa unui palat moale care este situat jos şi este gros poate îngusta căile aeriene. Persoanele supraponderale pot avea ţesut în exces în partea din spate a gâtului (faringelui), fapt ce îngustează căile aeriene. În acelaşi fel, dacă uvula (omuşorul) este alungită sau palatul moale este lung fluxul de aer poate fi împiedicat şi vibraţia creşte.
Consumul de alcool – sforăitul poate fi produs de consumul excesiv de alcool înainte de somn. Alcoolul relaxează musculatura gâtului şi scade protecţia naturală împotriva obstrucţiei aeriene.
Problemele nazale – congestia nazală cronică (nasul înfundat) sau deviaţia de sept pot contribui la sforăit.
Apneea de somn – sforăitul poate fi asociat cu apneea de somn obstructivă. În această afecţiune gravă, ţesuturile de la nivelul gâtului pot bloca parţial sau complet căile aeriene ceea ce împiedică respiraţia. Adesea apneea de somn este caracterizată de sforăit zgomotos urmat de perioade de linişte când respiraţia este oprită sau aproape oprită. Eventual această reducere sau pauză în respiraţie poate semnala persoanei să se trezească, iar trezirea se poate produce cu un sforăit tare sau cu un gâfâit. Somnul poate fi superficial datorită întreruperilor. Acest tipar de pauze respiratorii de poate repeta de mai multe ori în cursul nopţii. De obicei, persoanele cu apnee de somn au perioade de încetinire sau pauză respiratorie de cel puţin cinci ori în timpul unei ore de somn.

Factorii de risc ce pot contribui la apariţia sforăitului includ:
Sexul masculin – bărbaţii sunt mai predispuşi la sforăit sau la apariţia apneei de somn decât femeile;
Persoanele supraponderale sau obeze au risc crescut pentru sforăit şi apnee de somn;
Îngustarea căilor aeriene – unele persoane pot avea un palat moale lung sau amigdale sau vegetaţii adenoide mari, ceea ce poate îngusta căile aeriene producând sforăit;
Alcoolul – care relaxează musculatura gâtului crescând riscul de sforăit;
Problemele nazale – dacă există defecte structurale precum deviaţia de sept sau dacă există o congestie nazală cronică, riscul de apariţie a sforăitului este mai mare;
• Istoricul familial de sforăit sau apnee de somn.

Trebuie să mergi la doctor dacă:

• Sforăitul este atât de zgomotos încât deranjează somnul partenerului;
• Apare sufocarea sau gâfâitul în timpul somnului.
• Apare sforăit la copii. Copilul poate avea şi apnee de somn. Adesea, problemele nasului şi ale gâtului (faringelui) precum hipertrofia (mărirea) amigdalelor, ca şi obezitatea pot îngusta căile aeriene ceea ce duce la apariţia apneei de somn. Tratarea acestor afecţiuni pot ajuta copilul.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Sorina Fredholm, antreprenor de wellness: Trucuri pentru preparate vegane gustoase