Ucigașul silențios al creierului. Medic: 50% din toate accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de fibrilația atrială

20.09.2022
Ucigașul silențios al creierului. Medic: 50% din toate accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de fibrilația atrială
Sursa foto: Shutterstock

Fibrilația atrială este o afecțiune foarte răspândită și afectează aproape 50% dintre pacienții cardiaci. De obicei, nu afectează șansa la viață a pacientului, dacă este tratată corespunzător. În fiecare an se înregistrează peste 17 milioane de decese din cauza bolilor cardiovasculare iar numărul va crește semnificativ dacă nu se iau măsuri imediat.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, marcată anual pe data de 29 septembrie, încercăm să vă oferim mai multe informații despre fibrilația atrială cu ajutorul prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein, specialist de top în chirurgie generală, vasculară și endovasculară.

Aflăm de la el care sunt cauzele și simptomele fibrilației atriale, ce tipuri de tratamente de ultimă oră sunt practicate și care sunt complicațiile pe care le provoacă această afecțiune numită „ucigașul silențios al creierului”.

Semne de fibrilație atrială

CSID: Care sunt primele semne ale fibrilațiilor atriale?

Prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein: Fibrilația atrială este cea mai frecventă formă de aritmie cardiacă. Uneori poate fi complet asimptomatică. Alteori pacienții se pot prezenta la medic pentru un control de rutină prezentând o senzație de slăbiciune, transpirații, dispnee, dureri în piept sau dificultăți de somn.


Fibrilația atrială poate fi definită, pe înțelesul tuturor, ca un ritm complet dezordonat al inimii. Frecvența normală a inimii se situează între 60 și 100 de bătăi pe minut. Orice valoare depășește această limită este considerată o anomalie a ritmului cardiac.


CSID: Fibrilația atrială apare cel mai frecvent la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, dar poate afecta și persoanele mai tinere?

Prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein: Poate afecta și pacienții mai tineri. În acest caz, este recomandată o monitorizare atentă și consultarea unui specialist cardiolog. Acești pacienți prezintă un risc mai mare de a avea nevoie de implantarea unui stimulator cardiac.

Din ce cauză faci fibrilație atrială

CSID: Care sunt principalele cauze ce declanșează fibrilația atrială? Este aceasta o boală ce se poate moșteni genetic?

Prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein: Există factori de risc pentru declanșarea fibrilației atriale, cum ar fi vârsta, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, fumatul, insuficiența renală sau greutatea corporală mare. Aceasta nu este o boală ereditară.

Medicamente pentru fibrilația atrială

CSID: Când este recomandat tratamentul medicamentos și cum acționează asupra fibrilației atriale?

Prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein: De îndată ce fibrilația atrială este identificată, terapia este necesară pentru a evita complicațiile bolii, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau embolia în alte artere ale corpului.

Anticoagulantele ajută la dizolvarea cheagurilor de sânge din atriul stâng al inimii, reducând astfel riscul de embolie.

Tratament intervențional pentru fibrilație atrială

CSID: Când se recurge la tratament intervențional?

Prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein: Tratamentul intervențional, cum ar fi cardioversia sau ablația cardiacă, este deosebit de util atunci când boala se află în stadii incipiente. La pacienții cu boală avansată se poate încerca cardioversia, dar rata de succes este redusă pe termen lung.

CSID: Care este diferența dintre ablația cardiacă și cardioversie? Când este recomandată prima procedură și când a doua?

Prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein: Ablația cardiacă este o tehnică avansată care utilizează un cateter cardiac special introdus în vena femurală, care tratează sistemul cardiac în interiorul atriul inimii. Această tehnică se realizează numai în centrele care dispun de un laborator de cateter cardiac intervențional.

Cardioversia este o terapie de șoc cardiac din exterior, efectuată de obicei în timpul sedării profunde. Aceasta nu necesită un laborator de catetere cardiace.

CSID: Mai sunt și alte tipuri de intervenții chirurgicale care pot trata această afecțiune?

Prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein: Există tehnici de chirurgie deschisă, dar acestea nu se aplică doar pentru fibrilația atrială. De obicei, acestea sunt efectuate doar împreună cu alte proceduri cardiace majore, cum ar fi bypassul cardiac, înlocuirea valvei și așa mai departe.

Fibrilația atrială se vindecă?

CSID: Această afecțiune necesită tratament/îngrijire specială sau se poate ameliora și de la sine?

Prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein: Fibrilația atrială nu se ameliorează de la sine. Tratamentul conservator include încetinirea ritmului cardiac și începerea tratamentului cu anticoagulante, care are rolul de a subția sângele.

În unele cazuri, poate fi utilă terapia prin cardioversie, adică aplicarea de șocuri electrice pentru corectarea fibrilației, sau terapia prin ablație cardiacă.

CSID: Este fibrilația atrială o boală progresivă? Se poate trata definitiv sau doar se ameliorează?

Prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein: Fibrilația atrială poate progresa până la un stadiu în care se poate recomanda implantarea unui stimulator cardiac. Boala trebuie să fie tratată permanent, cel puțin cu medicamente orale. Este recomandat controlul de rutină la un specialist în cardiologie.

Netratată, fibrilația atrială poate duce la AVC

CSID: Care sunt complicațiile ce pot să apară în urma diagnosticării cu această afecțiune? Poate să provoace AVC?

Prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein: Trombii din atriul stâng se pot desprinde în timpul tahicardiei și pot migra în orice arteră periferică din organism. Cel mai adesea ajung în arterele creierului, unde pot provoca un accident vascular cerebral.

50% din toate accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de fibrilația atrială. În multe cazuri este necesar un tratament chirurgical sau cu ajutorul unui cateter pentru a îndepărta cheagul de sânge translocat și pentru a preveni sechelele grave ale emboliei.


Fibrilaţia atrială creşte de cinci ori riscul de a face un accident vascular cerebral. La nivel european se apreciază că aproximativ 6 milioane de persoane suferă de fibrilaţie atrială, iar în România numărul pacienţilor ajunge undeva în jurul cifrei de 200.000. Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază că, până în anul 2050, numărul pacienţilor care vor suferi de fibrilaţie atrială la nivel mondial va ajunge la 30 de milioane.


CSID: În cazul acestei afecțiuni, sunt permise activitățile fizice precum urcatul pe munte, înotul, fitnessul sau joggingul? Care este nivelul de efort fizic permis în acest caz?

Prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein: Activitățile fizice sunt posibile, dar sunt recomandate doar cu medicație și supraveghere. În funcție de alte afecțiuni simultane, aceste activități pot fi limitate. Prin urmare, consultarea unui specialist în cardiologie este obligatorie.

Prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein, specialist în chirurgie generală, vasculară și endovasculară
Paula Rotaru
Paula Rotaru
S-a alăturat echipei Ce se întâmplă, Doctore? în anul 2013. În timp, CSID a devenit a doua sa familie, care cuprinde o mână de oameni pasionați de scris și preocupați de starea de bine a românilor. Ține legătura cu medici din toate domeniile și vă aduce zilnic informații despre diverse ... citește mai mult
Recomandare video
Top 5 alimente sănătoase care îngrașă