Singura metodă garantată pentru a elimina pietrele la fiere. Dr. Octavian Popescu: Nu dispar de la sine și nici „nu se dizolvă” cu vreun aliment sau vreo băutură miraculoasă!

Aflăm de la Dr. Octavian Popescu ce sunt, de fapt, aceste pietre la colecist, cum se manifestă, dar și când e nevoie să scoatem colecistul.
Singura metodă garantată pentru a elimina pietrele la fiere. Dr. Octavian Popescu: Nu dispar de la sine și nici „nu se dizolvă” cu vreun aliment sau vreo băutură miraculoasă!
Singura metodă garantată pentru a elimina pietrele la fiere. Dr. Octavian Popescu: Nu dispar de la sine și nici „nu se dizolvă” cu vreun aliment sau vreo băutură miraculoasă!

Dacă te chinuie senzația de greață și o durere ascuțită în partea dreaptă sau centrală a abdomenului la scurt timp după o masă bogată în grăsimi sau prăjeli, e foarte posibil să te confrunți cu pietre la colecist sau fiere, termenul medical fiind de litiază biliară. Unii oameni le spun pur și simplu „crize de fiere”. Litiaza biliară este o afecțiune care își face simțită prezența din ce în ce mai „zgomotos” pe măsură ce pietrele (calculii) cresc în dimensiune și blochează coledocul, adică un canal care asigură curgerea bilei din ficat sau vezica biliară către intestin. În foarte multe cazuri, pietrele la  colecist sunt descoperite întâmplător, cu ocazia unei ecografii abdominale de rutină, de exemplu, pentru că sunt „silențioase” și pacientul nu are niciun fel de simptom sau disconfort.

Aflăm de la Dr. Octavian Popescu, medic specialist chirurgie viscerală cu supraspecializare în chirurgia colorectală, oncologică minim invazivă și proctologie în cadrul Institutului German de Chirurgie, ce sunt, de fapt, aceste pietre la colecist, cum se manifestă, dar și când e nevoie să scoatem colecistul și ce riscăm dacă nu facem acest lucru.

Colesterolul crescut, principala cauză a pietrelor la fiere

CSID: Ce sunt pietrele la colecist, mai exact din ce iau naștere acestea, care sunt principalele cauze?

Dr. Octavian Popescu: Calculii biliari sunt niște particule solide care se depun în colecist, deci în vezica biliară, ca urmare a excesului de colesterol și/sau bilirubină.

În aproximativ 75% din cazuri, pietrele se formează din cauza excesului de colesterol și au o culoare galben-verzuie. Calculii care sunt mai închiși la culoare, maro-negru, sunt cei determinați de nivelul crescut de bilirubină. Sunt însă situații când pacienții pot avea ambele forme de pietre.

Aceste particule pot avea dimensiuni variate, pornind de la o granulă de nisip, însă în majoritatea cazurilor nu depășesc 2,5 centimetri. Sunt și situații, foarte rare ce-i drept, când aceste pietre pot atinge 4 centimetri, ocupând aproape jumătate din vezica biliară.

Când vorbim despre cauzele pietrelor la colecist, primul „vinovat” este colesterolul crescut. Acesta poate fi o consecință fie a lipsei de mișcare și a alimentației bogate în grăsimi și zahăr, fie a unei afecțiuni genetice, cum este cazul hipercolesterolemiei familiale caracterizate prin nivelurile extrem de crescute ale LDL colesterolului.

Pe de altă parte, excesul de bilirubină poate surveni pe fondul unor probleme de sănătate, cum ar fi steatoza hepatică, hepatita sau chiar diverse forme de cancer la nivelul ficatului (ciroză hepatică), pancreasului sau vezicii biliare.

De aceea subliniez de fiecare dată importanța analizelor uzuale de sânge, care trebuie făcute în fiecare an și care includ acești doi markeri importanți pentru sănătate, colesterolul și bilirubina.

CSID: Pe lângă excesul de colesterol și bilirubină, există și alți factori care pot crește riscul de dezvoltare a pietrelor la colecist?

Dr. Octavian Popescu: Sunt mai mulți factori de risc în ceea ce privește pietrele la colecist. Stilul de viață este principalul – și aici vorbim de o alimentație bogată în carne prăjită în mult ulei, maioneză, lactate foarte grase, dulciuri cu mult zahăr, margarină, dar și despre lipsa de mișcare. Trebuie să încercăm să facem zilnic măcar 30 de minute de exerciții fizice, fie că este vorba despre mers pe jos, alergat, mers pe bicicletă, înot sau orice altă activitate ne face plăcere.

Apoi, trebuie menționată vârsta ca factor de risc. Cu cât înaintăm în vârstă, cu atât crește riscul să ne confruntăm cu pietre la colecist, dar tot alimentația și sedentarismul sunt factorii declanșatori, nu neapărat vârsta în sine.

Alte afecțiuni preexistente care nu sunt tratate sau incorect tratate pot avea impact indirect asupra vezicii biliare, în sensul că pot crește nivelul colesterolului și, implicit, pe cel de calculi biliari. Printre acestea amintesc diabetul și rezistența la insulină, hipertensiunea, boala cronică renală, sindromul metabolic, boala Crohn sau tiroida „leneșă”.

De asemenea, riscul crește ușor și în cazul administrării anumitor medicamente, cum sunt anticoncepționalele sau terapia de substituție hormonală – estrogenul în exces poate fi o posibilă explicație pentru incidența mai crescută a litiazei biliare în rândul femeilor –, antiviralele, anticonvulsivantele, diureticele, glucocorticoizii de tipul dexametazonei sau beta-blocantele de primă generație.

Cum îți dai seama că ai pietre la colecist

CSID: Ce simptome determină existența pietrelor la fiere?

Dr. Octavian Popescu: Nu toate persoanele care au pietre la colecist prezintă simptome. De fapt, în foarte multe cazuri, calculii biliari nu dau niciun simptom. Atunci când manifestările apar, acest lucru se întâmplă deoarece pietrele sunt mari și blochează canalul prin care se scurge bila – adică lichidul digestiv care stimulează metabolismul și digestia – în intestin.

Astfel, este îngreunat procesul de digestie și primul semnal de alarmă este durerea puternică, violentă în partea dreaptă a abdomenului superior, intercostal, care poate migra spre centru, în „coșul pieptului”, sau în spate, între omoplați. Aceasta poate dura de la câteva minute la câteva ore și este resimțită la intensitate maximă.

Alte semne specifice ale calculilor biliari sunt senzația de greață, vărsăturile și balonarea.

În cazurile complicate, când apar inflamații la nivelul vezicii biliare, al ficatului sau pancreasului, pot apărea și manifestări precum tulburările de tranzit intestinal, în special diareea, lipsa poftei de mâncare, febra și/sau frisoanele, îngălbenirea pielii și a ochilor (icterul), mâncărimile pielii, palpitațiile cardiace sau confuzia.

Aceste simptome nu trebuie ignorate și trebuie să vă adresați cât mai curând medicului!

Dr. Octavian Popescu
Dr. Octavian Popescu

CSID: Există anumite momente în care își fac apariția aceste dureri abdominale și stările de greață?

Dr. Octavian Popescu: Majoritatea pacienților care se confruntă cu astfel de crize biliare spun că survin la câteva ore după o masă mai grea, în care au consumat cantități mai mari de grăsimi, prăjeli sau dulciuri. Deci nu există neapărat un moment, ci mai degrabă un factor declanșator, și anume ceea ce punem în farfurie.

Având în vedere că, în prezent, foarte multe persoane iau ultima masă consistentă la o oră destul de târzie, după 8-9, și „ciugulesc” diverse gustări nesănătoase în timp ce se relaxează la un serial înainte de culcare, simptomele neplăcute își fac apariția chiar în timpul somnului sau uneori la primele ore ale zilei, când se trezesc.

Dar asta nu înseamnă că dacă la micul-dejun mâncăm alimente foarte grase, greu de digerat, suntem feriți de probleme. Cum spuneam, crizele de fiere nu țin cont de moment, ci de ceea ce mâncăm și cât mâncăm, dar și de sensibilitatea fiecăruia.

Ce să mănânci și ce să eviți dacă ai pietre la colecist

CSID: Pentru că ați ridicat mingea la fileu, spuneți-ne care sunt cele mai periculoase categorii de alimente pe care ar trebui să le evităm sau să le consumăm cu maximă prudență dacă descoperim că avem pietre la colecist.

Dr. Octavian Popescu: Pot să vă fac o listă de alimente interzise și permise, dar cel mai important lucru pe care vreau să îl rețină cititorii este că organismul fiecărei persoane reacționează diferit, iar asta înseamnă că un aliment care cuiva nu îi face rău, altcuiva poate să nu-i pice bine, și invers.

Trebuie să fim atenți la ceea ce mâncăm și cum ne simțim ulterior, iar un sfat util în acest sens poate fi jurnalul alimentar, adică un carnețel în care să ne notăm alimentele consumate și reacțiile organismului. Spre exemplu, dacă seara ați mâncat șnițel de pui cu sos de smântână și cartofi prăjiți, iar la câteva ore ați constatat că vă doare stomacul și aveți stări de greață, e clar că această combinație sau unul din preparatele respective nu vă face bine și trebuie să îl evitați pe viitor.

O altă recomandare ar fi să evitați postul intermitent, foarte la modă acum, în special varianta cu pauză lungă de 16 ore, în care nu se mănâncă deloc.

Mesele trebuie în așa fel organizate încât să nu se facă excese, ideal respectate aceleași ore pentru cele 3 mese principale și două gustări ușoare între ele.

Medicul nutriționist dietetician este cel mai în măsură să vă ofere un plan alimentar personalizat, dar în linii mari trebuie reținute următoarele.

Alimentele greu digerabile sunt de evitat sau de consumat foarte rar și în cantități mici, „cu zgârcenie”. Din această categorie fac parte:

  • carnea prăjită în ulei
  • alimentele de tip fast-food, pane, făinoase (pâine albă, paste, orez alb)
  • cartofi prăjiți
  • mezeluri și preparate din carne cu multă grăsime
  • pateurile de ficat
  • sosurile pe bază de smântână
  • crema de brânză sau de unt
  • maioneza
  • chipsurile
  • dulciurile (biscuiți, covrigei, prăjituri, napolitane, produse de patiserie, unt de arahide etc.).

Mare atenție și la humus! Deși este, aparent, un aliment sănătos, în compoziția produselor din comerț se folosesc cantități destul de mari de ulei. Lucru valabil și pentru salata de vinete!

Pe de altă parte, în categoria alimentelor „permise”, ba chiar recomandate, intră următoarele:

  • carnea de pui sau curcan, peștele, conservele de pește
  • ouăle (atenție, doar cele fierte, poșate sau tip omletă, dar fără adaos de unt sau ulei)
  • fructele și legumele proaspete din abundență (nu sotate în ulei sau unt!)
  • fasolea verde, mazărea, lintea
  • cereale integrale (pâine, orez, paste integrale)

Tratament pentru pietre la colecist: operație sau regim?

CSID: Când e nevoie de intervenție chirurgicală pentru a elimina pietrele la colecist și în ce constă procedura? Ce se întâmplă dacă nu tratăm problema în acest mod?

Dr. Octavian Popescu: Operația pentru pietre la fiere nu este necesară dacă pacientul nu prezintă niciun fel de simptom. Peste 80% dintre pacienții diagnosticați cu litiază biliară care nu prezintă simptome nu vor avea nici pe viitor probleme.

Dar e important de menționat că pietrele, odată formate, nu dispar de la sine și nici „nu se dizolvă” cu vreun aliment sau vreo băutură miraculoasă!

În schimb, dacă pietrele sunt mari (au peste 3 centimetri), se constată că peretele colecistului este complet calcifiat (vezica biliară „de porțelan”) sau se identifică prezența unui polip egal sau mai mare de 1 centimetru și aveți simptome precum cele descrise anterior – durere puternică, greață, vărsături –, trebuie practicată colecistectomia (scoaterea colecistului), atât pentru ameliorarea simptomelor, cât și pentru prevenirea complicațiilor, cum ar fi colecistita (inflamația colecistului), blocarea canalului biliar, pancreatita acută sau chiar cancerul vezicii biliare.

Iar acest lucru se face în prezent foarte simplu, prin laparoscopie, o metodă minim invazivă eficientă și cu o recuperare foarte rapidă pentru pacient, pentru că durerea post-operatorie este mult mai mică și ușor de gestionat cu calmante obișnuite.

Colecistectomia laparoscopică se face sub anestezie generală și nu presupune spitalizare de lungă durată, pacientul putând să părăsească spitalul chiar a doua zi. Mai mult, intervenția nu necesită incizii mari, prin urmare nici nu rămân cicatrici extinse. În general sunt necesare 3 sau 4 incizii mici prin care chirurgul manevrează instrumentele care îl ajută să scoată colecistul.

După operație, pacientul poate avea o viață perfect normală, fără niciun fel de restricție alimentară. Bila va fi în continuare secretată de ficat, dar nu va mai fi stocată în colecist, pentru că nu mai există, ci se va scurge direct în intestin și procesul digestiv decurge fără probleme.

Totuși, se recomandă ca în primele săptămâni post-operator „să menajăm” puțin organismul, deci nu vă opriți la primul fast-food din drum.

Lichidele (apa, ceaiurile, supele) și alimentele ușoare sunt cele mai potrivite în primele zile de după operație, urmând ca apoi, treptat, să puteți introduceți în regim și alimente din categoria celor cândva interzise, dar cu maximă atenție și prudență în privința cantității și frecvenței cu care le consumați, pentru că o alimentație echilibrată este cheia sănătății de durată!

Foto: shutterstock

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Web-Editor
ALEXANDRA NECŞOIU, Web-Editor, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe băncile ...
citește mai mult
Dr. Octavian Popescu - Medic specialist chirurgie viscerală
Dr. Octavian Popescu este chirurg supraspecializat în oncologie şi operează, după o experienţă de 9 ani într-o clinică de oncologie şi chirurgie generală din Germania, la Spitalul Memorial Băneasa, Institutul We Care Surgery. Educaţie: 2006 - 2012, Universitatea de Medicină și Farmacie ...
citește mai mult
Recomandare video
Tratamentul personalizat în cancerul de sân