Semnul din timpul somnului asociat cu demența și Parkinson. Poate apărea cu ani înaintea diagnosticului

  • Publicat:
Semnul din timpul somnului asociat cu demența și Parkinson. Poate apărea cu ani înaintea diagnosticului

Un anumit comportament apărut în timpul viselor poate reprezenta unul dintre cele mai timpurii semne ale unor boli neurodegenerative. Este vorba despre situațiile în care o persoană își „trăiește” fizic visele, vorbește, strigă, lovește, dă din mâini sau din picioare și poate chiar să sară din pat în timpul somnului. Fenomenul poartă numele de tulburare de comportament în somnul REM: REM Sleep Behavior Disorder (RBD).

Studiile arată că RBD poate apărea cu mulți ani înainte de manifestările evidente ale unor boli precum demența cu corpi Lewy și boala Parkinson. O meta-analiză a studiilor longitudinale a estimat că, după 14 ani de urmărire, aproximativ 96,6% dintre persoanele diagnosticate cu RBD idiopatic dezvoltaseră o boală neurodegenerativă.

Asta nu înseamnă însă că un coșmar sau faptul că te miști ocazional în somn reprezintă un semn de demență. RBD este o tulburare medicală specifică, iar diagnosticul trebuie stabilit de specialiști.

Ce se întâmplă, de fapt, în timpul acestor vise

În mod normal, atunci când intrăm în faza REM a somnului – perioada în care apar cele mai multe vise – creierul „dezactivează” temporar cea mai mare parte a musculaturii corpului.

Acest mecanism, numit atonie musculară, ne împiedică să executăm în realitate mișcările pe care le facem în vis. În cazul persoanelor cu RBD, această paralizie fiziologică nu mai funcționează corespunzător.

Rezultatul poate fi spectaculos și uneori periculos: persoana începe să execute mișcările din vis.

Poate vorbi sau striga, poate gesticula, lovi cu pumnii sau picioarele și, în cazurile mai severe, poate cădea din pat. Visele asociate sunt adesea intense și pot implica situații în care persoana se apără, este urmărită sau atacată. De multe ori, primul care observă problema este partenerul de viață.

Studiul care a găsit un risc de 96,6%

Una dintre cele mai importante analize privind legătura dintre RBD și bolile neurodegenerative a fost publicată în revista științifică Sleep Medicine Reviews.

Cercetătorii au realizat o revizuire sistematică și o meta-analiză a studiilor longitudinale, urmărind riscul ca persoanele cu RBD să dezvolte ulterior o afecțiune neurodegenerativă.

Rezultatele au fost impresionante. La cinci ani de urmărire, riscul estimat de apariție a unei boli neurodegenerative era de 33,5%. La 10,5 ani ajungea la 82,4%. Iar după 14 ani, proporția estimată ajungea la 96,6%.

Cele mai multe persoane care au dezvoltat ulterior o boală neurologică au ajuns la diagnosticul de Parkinson – 43%, urmat de demența cu corpi Lewy – 25%.

Prin urmare, formularea că RBD „anunță demența în aproape toate cazurile” necesită o corecție importantă: procentul de 96,6% se referă la apariția unei boli neurodegenerative, nu exclusiv a demenței.

Poate apărea cu zeci de ani înainte

Și mai surprinzătoare este perioada care poate trece între apariția tulburării de somn și primele simptome neurologice evidente.

Un studiu realizat de cercetători de la Mayo Clinic a analizat pacienți la care RBD apăruse cu cel puțin 15 ani înaintea altor manifestări neurodegenerative.

În cele 27 de cazuri studiate, intervalul dintre debutul RBD și apariția sindromului neurologic a ajuns până la 50 de ani, iar intervalul median a fost de 25 de ani.

Pacienții au dezvoltat ulterior boala Parkinson, demență asociată Parkinsonului, demență cu corpi Lewy sau atrofie multisistemică.

Acest lucru face din RBD un fenomen extrem de interesant pentru cercetători, deoarece poate oferi o fereastră către procesele care se desfășoară în creier cu mult înainte de diagnosticul unei boli neurodegenerative.

Un studiu amplu a urmărit peste 750 de persoane

Legătura cu demența cu corpi Lewy este susținută și de cercetări mai recente.

Un studiu multicentric publicat în Alzheimer’s & Dementia a analizat 754 de persoane cu RBD izolat, provenite din zece centre ale International RBD Study Group.

Cercetătorii au descoperit că, în cazul persoanelor care au evoluat ulterior către o boală neurodegenerativă, deteriorarea cognitivă putea începe cu până la 10 ani înainte de momentul diagnosticului clinic.

Problemele de atenție și de funcție executivă s-au numărat printre cei mai puternici indicatori ai evoluției către demența cu corpi Lewy.

RBD oferă astfel cercetătorilor posibilitatea de a studia modificările neurologice într-o etapă în care pacientul poate să nu prezinte încă simptomele clasice ale demenței.

Nu orice vis urât este un semnal de alarmă

Diferența este esențială. Coșmarurile obișnuite, visele foarte vii sau mișcările izolate în timpul somnului nu înseamnă automat RBD și cu atât mai puțin demență.

Tulburarea presupune episoade repetate în care persoana execută fizic comportamente asociate visului, pe fondul pierderii atoniei musculare normale din timpul somnului REM.

Mai mult, RBD poate avea și alte contexte sau cauze. Anumite medicamente, inclusiv unele antidepresive, pot fi asociate cu manifestări de acest tip, iar prognosticul nu este neapărat identic în toate situațiile.

Diagnosticul nu se pune doar pe baza relatării unui vis. Evaluarea poate include consult medical și polisomnografie, investigația realizată într-un laborator de somn care poate demonstra absența atoniei musculare normale în faza REM.

Când merită cerut sfatul medicului

Episoadele repetate în care o persoană strigă, lovește, se zbate sau pare că își pune în practică visele merită discutate cu un medic, mai ales dacă apar la vârsta adultă și nu existau anterior.

Evaluarea este importantă și pentru un motiv imediat: persoanele cu RBD se pot răni sau își pot răni accidental partenerul în timpul somnului.

RBD nu înseamnă că persoana are deja demență și nici nu permite prezicerea cu certitudine a bolii pe care o va dezvolta. Datele disponibile arată însă o asociere neobișnuit de puternică între RBD idiopatic și bolile neurodegenerative din familia sinucleinopatiilor, motiv pentru care cercetătorii îl consideră unul dintre cei mai importanți markeri ai fazei prodromale a acestor boli.

Sursă foto: Shutterstock

Nicoleta Agheană
Nicoleta Agheană este un jurnalist reputat, cu experienţă în lifestyle şi sănătate, realizând de-a lungul timpului articole şi proiecte atât pentru publicaţii internaţionale, cât şi pentru brandul “Ce se întămplă, doctore?”. Domeniile de interes pe care le acoperă Nicoleta Agheană ...
citește mai mult