Un model de inteligență artificială ar putea identifica persoanele cu risc crescut de cancer pancreatic cu până la cinci ani înainte ca boala să fie diagnosticată, analizând informații medicale colectate în mod obișnuit. Cercetarea deschide o posibilă nouă direcție pentru depistarea precoce a uneia dintre formele de cancer care rămân dificil de identificat în stadii incipiente.
Potrivit cercetătorilor de la Mayo Clinic, modelul a reușit să distingă persoanele care ulterior au dezvoltat cancer pancreatic de cele cu un risc mai scăzut, folosind date din dosarele medicale electronice și rezultate ale unor analize de laborator efectuate de-a lungul mai multor ani.
Citește și: Semnul palpabil de sub coaste care poate semnala cancer pancreatic avansat: „Durerea vine și pleacă”
Cancerul pancreatic este relativ rar, însă are o mortalitate ridicată. În Statele Unite, pentru anul 2026 sunt estimate aproximativ 67.530 de cazuri noi și 52.740 de decese asociate acestei boli.
Una dintre principalele probleme este că boala poate evolua o perioadă îndelungată fără semne suficient de clare pentru a determina investigații specifice. În multe cazuri, cancerul este descoperit abia după ce s-a extins.
Diferența pe care o poate face momentul diagnosticului este importantă. Datele disponibile indică o supraviețuire relativă la cinci ani de aproximativ 44% atunci când cancerul pancreatic este localizat, comparativ cu doar 3% atunci când boala s-a răspândit la distanță.
Tocmai de aceea, cercetătorii caută metode prin care persoanele cu risc crescut să poată fi identificate înainte de apariția semnelor clinice evidente.
Pentru dezvoltarea modelului, cercetătorii au analizat date medicale provenite din sistemul Mayo Clinic. Au fost incluse aproape 40.000 de persoane, dintre care 6.066 au dezvoltat ulterior cancer pancreatic, iar 33.396 au reprezentat grupul de control.
Participanții aveau între 7,5 și 19 ani de istoric medical disponibil. Cercetătorii au urmărit dacă informațiile colectate în mod obișnuit, analizate împreună și în timp, conțin indicii care pot semnala un risc viitor de cancer pancreatic.
Un aspect interesant este că modelul nu s-a bazat pe existența unui singur simptom sau a unei singure analize anormale. Potrivit cercetătorilor, inteligența artificială a identificat tipare care se modifică de-a lungul timpului în istoricul medical al unei persoane.
Printre informațiile importante s-au numărat anumite componente ale hemoleucogramei, dar și date asociate cu diabetul, pancreatita și alte afecțiuni pancreatice. Chiar și unele interacțiuni medicale care, luate separat, nu ar sugera existența unui cancer pancreatic au contribuit la predicția modelului.
Rezultatele au fost încurajatoare. Cu cinci ani înaintea diagnosticului, modelul a obținut un scor AUROC de 0,853 într-un lot de pacienți ceva mai mic. În datele actualizate, performanța a fost de 0,84 cu un an înainte de diagnostic, 0,80 cu doi ani înainte și 0,76 cu trei ani înainte.
AUROC este o măsură folosită pentru a evalua cât de bine poate un model să diferențieze persoanele cu risc mai mare de cele cu risc mai mic. O valoare de 0,5 indică o performanță echivalentă cu hazardul, în timp ce 1,0 reprezintă o discriminare perfectă.
Cercetătorii au analizat și cât de bine corespunde riscul estimat de inteligența artificială cu ceea ce se întâmplă în realitate. Acest aspect este esențial înainte ca un astfel de sistem să poată fi utilizat în practica medicală.
Un exemplu oferit de cercetători arată că, dintre persoanele pentru care modelul a estimat un risc de peste 50% de a dezvolta cancer pancreatic, 88% au fost diagnosticate cu această boală în decurs de un an. Acest rezultat provine însă din baza de date analizată în cadrul cercetării și nu înseamnă că modelul are aceeași performanță în populația generală.
Deși rezultatele sunt promițătoare, modelul nu poate fi folosit în prezent ca metodă obișnuită de screening.
Una dintre dificultățile majore este stabilirea pragului la care un risc estimat de inteligența artificială ar trebui să determine investigații suplimentare. Dacă un pacient este identificat ca având risc crescut, medicii trebuie să decidă ce urmează: analize suplimentare, investigații imagistice sau alte metode de evaluare.
Orice astfel de strategie trebuie să țină cont nu doar de beneficiile unui diagnostic precoce, ci și de riscurile investigațiilor inutile, costuri și anxietatea provocată de rezultate fals pozitive.
În plus, un model de inteligență artificială poate avea rezultate diferite atunci când este utilizat într-un alt sistem medical sau pe o populație diferită de cea pe care a fost antrenat.
Următorul pas este validarea prospectivă. Cercetătorii Mayo Clinic intenționează să testeze modelul în cadrul sistemului lor medical și, ulterior, într-un sistem de sănătate care nu aparține Mayo Clinic.
Această etapă este importantă pentru a vedea dacă performanța observată în analiza retrospectivă se menține atunci când modelul este folosit asupra unor pacienți noi, în condiții reale.
Dacă cercetările viitoare confirmă faptul că inteligența artificială poate identifica în mod fiabil persoanele cu risc crescut cu ani înainte ca boala să devină evidentă clinic, tehnologia ar putea deveni, în timp, un instrument suplimentar pentru medici. Nu ar înlocui diagnosticul, ci ar putea ajuta la identificarea pacienților care ar putea beneficia de monitorizare mai atentă sau de investigații suplimentare.
Pentru moment, însă, rezultatele trebuie privite ca o etapă de cercetare. Modelul nu înseamnă că orice persoană poate afla printr-un algoritm dacă va dezvolta cancer pancreatic și nici că boala poate fi diagnosticată cu cinci ani înainte în mod individual. Sunt necesare studii suplimentare pentru a demonstra dacă această abordare poate îmbunătăți efectiv depistarea și prognosticul pacienților.
Foto: Shutterstock