De ce nu e bine să trezești un somnambul și cum trebuie să procedezi

17.06.2021 | Paula Rotaru
De ce nu e bine să trezești un somnambul și cum trebuie să procedezi
Sursa foto: Shutterstock

De ce nu e bine să trezești un somnambul? Contrar miturilor, trezirea unui somnambul nu-i poate declanșa acestuia un infarct sau leziuni cerebrale fatale. În schimb, poate deveni agresiv, agitat și confuz. Din acest motiv, somnambulul nu trebuie trezit, ci doar ghidat ușor, fără mișcări bruște, înapoi în pat.

Somnambulismul este o tulburare a somnului care determină persoana să facă, inconștient, lucruri neobișnuite în somn – cum ar fi mersul, mâncatul – de care nu își mai amintește la trezire. Un astfel de episod poate dura câteva minute până la o jumătate de oră.

Somnambulismul în sine nu provoacă probleme de sănătate, dar există riscul să apară, indirect, probleme pentru siguranța persoanei respective. De exemplu, somnambulul poate să iasă din casă, să sară pe fereastră, să aprindă aragazul, să folosească obiecte ascuțite. Din aceste motive trebuie acordată atenție maximă somnambulilor.

Iată de ce nu e bine să trezești un somnambul și cum trebuie să procedezi corect.

De ce apare somnambulismul

Un somnambul nu doarme complet în sensul convențional. Somnambulismul apare atunci când o persoană se află într-o stare intermediară de somn și excitare, declanșată de factori precum zgomote, mirosuri, afecțiuni medicale, medicamente sau lipsa de somn.

Multe tulburări ale somnului, inclusiv somnambulismul, apar în acea stare intermediară, în care o persoană este semi-trează, dar nu este pe deplin conștientă, iar creierul permite anumite acțiuni care sunt asociate de obicei cu starea de veghe, cum ar fi mișcarea, explică Randall Wright, neurolog la Spitalul Metodist din Houston.

Potrivit Christinei Gurnett, profesor de neurologie la Școala de Medicină a Universității din Washington, somnambulismul apare de obicei numai în acel prim ciclu de somn profund. De aceea, un somnambul începe să umble în somn cu ochii deschiși, dar cu privirea încețoșată, mai degrabă la scurt timp după ce adoarme, decât târziu în noapte.

În cazul în care fenomenul apare în faza REM a ciclului de somn, atunci este foarte posibil ca persoana respectivă, care umblă în somn cu ochii închiși, să nu sufere de somnambulism, ci de o boală neurodegenerativă, care necesită atenție medicală.

Printre factorii declanșatori ai somnambulismului se numără:

Copiii, mai predispuși la somnambulism

Deoarece creierul copiilor este în continuă dezvoltare, ei sunt mai expuși riscului de a experimenta episoade de somnambulism. Se estimează că aproximativ 15% dintre copiii cu vârsta între 2 și 6 ani experimentează somnambulismul cel puțin o dată.

Uneori observăm că un somnambul are apnee obstructivă în somn, o afecțiune însoțită de obicei de sforăit, care determină respirația să se oprească în mod repetat și să înceapă în timpul somnului. Un copil poate să fie ușor stârnit de sforăit sau de apnee în sine, ceea ce ar putea declanșa o stare de somnambulism, explică medicul.

Somnambulismul apare rar întâlnit la adulți. Copiii care au unul sau ambii părinți cu istoric de somnambulism au 40-60% șanse să se confrunte cu această afecțiune. Deci poate exista și o componentă ereditară implicată în apariția somnambulismului.

De ce nu e bine să trezești un somnambul

Poveștile despre leziunile creierului sau ale inimii după trezirea unui somnambul sunt doar mituri. În schimb, specialiștii nu recomandă trezirea somnambulului din alte motive.

Există riscul ca trezirea bruscă să îl dezorienteze pe somnambul. Cel mai bine este să îl ghidați înapoi în pat, fără mișcări bruște sau țipete, explică Randall Wright.

De ce nu e bine să trezești un somnambul? Pentru că ar putea să devină dezorientat, confuz și agitat, poate chiar agresiv, atunci când este trezit din acea stare.

Cea mai indicată abordare este ghidarea persoanei înapoi în pat, pentru a te asigura că este în siguranță, fără a folosi mișcări bruște și fără să ridici tonul.