Primele săptămâni de toamnă vin cu schimbări pe care organismul le simte, chiar dacă temperaturile nu au scăzut încă foarte mult. Aerul devine treptat mai uscat, în special în spațiile încălzite, iar mucoasa nazală poate fi printre primele zone afectate. Pentru unele persoane, acest lucru se poate traduce prin nas uscat, senzație de usturime, cruste și, uneori, sângerări nazale.
O sângerare nazală, numită medical epistaxis, este de cele mai multe ori minoră și se oprește cu măsuri simple. Explicația este însă una cât se poate de concretă: în interiorul nasului există numeroase vase mici de sânge situate foarte aproape de suprafața mucoasei, iar atunci când aceasta se usucă și se fisurează, vasele devin mai vulnerabile.
Citește și: Îți curge des sânge din nas? Aceste băuturi cresc riscul de hemoragie nazală
Nasul nu are doar rolul de a permite trecerea aerului. Mucoasa nazală încălzește și umezește aerul inspirat și contribuie la filtrarea particulelor pe care le inhalăm. Pentru a face acest lucru, este bine vascularizată.
Problema apare atunci când aerul din jur este foarte uscat. Mucoasa nazală pierde din umiditate, poate deveni iritată și poate forma zone uscate sau cruste. Vasele de sânge aflate imediat sub această mucoasă sunt astfel mai expuse și se pot rupe mai ușor, inclusiv la un gest aparent banal, precum suflarea nasului sau desprinderea unei cruste.
Acesta este unul dintre motivele pentru care episoadele de epistaxis sunt mai frecvente în perioadele reci sau în încăperi încălzite, unde umiditatea aerului poate fi scăzută.
Chiar dacă uscăciunea este un factor important, ea nu este singura explicație posibilă pentru o sângerare nazală.
Mucoasa poate fi iritată și de răceli, infecții ale căilor respiratorii superioare, alergii sau suflatul frecvent și puternic al nasului. De asemenea, folosirea repetată a anumitor spray-uri nazale poate contribui la uscarea mucoasei. Traumatismele locale, introducerea de obiecte în nas sau obiceiul de a desprinde crustele pot produce, la rândul lor, sângerări.
La unele persoane există și factori medicali care cresc riscul. Medicamentele care afectează coagularea, de exemplu anumite anticoagulante, pot face ca o sângerare să fie mai greu de controlat. Mai rar, episoadele repetate pot avea legătură cu tulburări de coagulare sau alte afecțiuni care necesită evaluare medicală.
Majoritatea sângerărilor nazale pornesc din partea din față a nasului, de obicei din zona septului nazal. Acolo există vase mici de sânge foarte fragile și apropiate de suprafață.
De aceea, este perfect posibil ca epistaxisul să apară doar într-o singură nară. Acest lucru nu înseamnă automat că există o problemă gravă.
Există însă și sângerări care provin din zone mai profunde ale nasului. Acestea sunt mai puțin frecvente, dar pot fi mai abundente și pot face ca sângele să ajungă în partea din spate a gâtului.
Prima reacție a multor persoane este să lase capul pe spate. Este însă mai bine să procedezi invers.
Stai în poziție șezândă sau în picioare și apleacă ușor capul înainte. Astfel reduci riscul de a înghiți sângele. Apoi, strânge cu degetele partea moale a nasului, chiar deasupra nărilor, și menține presiunea continuu aproximativ 15-20 de minute. Este important să nu dai drumul din când în când pentru a verifica dacă sângerarea s-a oprit, deoarece presiunea trebuie menținută constant pentru a permite formarea cheagului.
Respirația se face pe gură în acest interval.
După oprirea sângerării, este recomandat să nu sufli și să nu scobești nasul și să eviți să desprinzi eventualele cruste formate. Aceste gesturi pot redeschide vasul care abia s-a închis.
Dacă problema apare mai ales atunci când aerul este foarte uscat, obiectivul principal este menținerea unei mucoase nazale hidratate.
Un spray nazal salin poate ajuta la menținerea umidității mucoasei. În anumite situații pot fi utilizate și geluri sau unguente nazale recomandate pentru hidratarea zonei. Un umidificator poate fi util în încăperile în care aerul este foarte uscat.
Contează și felul în care îți cureți nasul. Suflatul foarte puternic poate traumatiza mucoasa, iar desprinderea mecanică a crustelor poate provoca o nouă sângerare.
La copii, unghiile tăiate scurt pot fi de ajutor deoarece reduc riscul ca scărpinatul sau introdusul degetului în nas să provoace leziuni. Copiii cu vârste între aproximativ 2 și 10 ani sunt, de altfel, printre cei la care epistaxisul apare frecvent.
Un episod ocazional care se oprește repede este, în general, puțin îngrijorător. Situația merită însă discutată cu un medic atunci când sângerările se repetă frecvent, mai ales dacă apar de mai multe ori pe săptămână. Episoadele recurente pot avea și alte cauze decât uscăciunea aerului și merită investigate.
Este necesară evaluare medicală urgentă dacă sângerarea este abundentă, este însoțită de dificultăți de respirație, apare după un traumatism important sau nu se oprește după aplicarea corectă și continuă a presiunii. Mayo Clinic recomandă evaluare de urgență atunci când sângerarea persistă aproximativ 30 de minute.
De asemenea, o atenție suplimentară este necesară în cazul persoanelor care iau medicamente care subțiază sângele sau au o tulburare de coagulare.
Odată cu schimbarea sezonului, mucoasa nazală poate deveni mai vulnerabilă din cauza aerului uscat, a încălzirii interioare, a alergiilor și a infecțiilor respiratorii care apar mai frecvent în spațiile închise.
În multe cazuri, epistaxisul este rezultatul unei combinații foarte simple: o mucoasă uscată, un vas de sânge fragil și un factor mecanic precum suflatul nasului sau desprinderea unei cruste. Nu este, prin urmare, nevoie ca o sângerare nazală izolată să fie privită imediat ca semnul unei boli grave.
Important este contextul. Dacă episoadele sunt repetate, abundente, prelungite sau apar împreună cu alte simptome, cauza trebuie evaluată medical, pentru că nu orice sângerare nazală poate fi explicată prin aerul uscat.
Foto: Shutterstock