Cum poți scăpa de sechelele pulmonare post-COVID  

Sechelele pulmonare post-COVID trebuie monitorizate periodic prin teste funcționale respiratorii, CT scanare pulmonară, respectiv ecocardiografie.

La un an de la declanșarea pandemiei de COVID-19, veștile nu sunt tocmai îmbucurătoare. Odată cu apariția celui de-al treilea val, pandemia continuă să facă victime pe tot globul. Nici în țara noastră lucrurile nu stau prea bine.

Circa 20% dintre cei infectați cu virusul SARS-CoV-2 fac forme severe ce necesită oxigenoterapie pe mască, iar dintre aceștia, circa 5% necesită intubare, în timp ce aproximativ 3% decedează.

Sechelele pulmonare post-COVID sunt reprezentate de fibroza pulmonară, mai ales a segmentelor postero-bazale ale plămânilor, cu sau fără tracționări ale ramurilor bronșice prinse în zona de fibroză, vizibile la CT, scăderea capacității respiratorii obiectivabilă la teste funcționale respiratorii și boala vasculară pulmonară. Mai exact, hipertensiunea pulmonară măsurabilă prin ecocardiografie. La acestea se adaugă oboseala marcată – la unele persoane prezența chiar și la 3 luni de la aparenta vindecare -, decondiționarea la efort obișnuit, anxietatea și depresia, iar la unii pacienți apar tulburările cognitive, dezorientarea, confuzia, spune dr. balneolog Suzana Pretorian.

Sechelele pulmonare post-COVID, forme ușoare sau medii

Lucrurile nu stau prea bine nici în rândul persoanelor care fac forme aparent ușoare și medii de COVID-19. Se pare că 30% se vor confrunta cu sechelele pulmonare post-COVID. Nu se cunoaște dacă la aceste cazuri ușoare-medii cu sechele respiratorii, acele sechele vor dispărea spontan, parțial sau complet.

Indiferent de gravitatea cazului, după aparenta vindecare ar trebui cuantificate sechelele pulmonare post-COVID, pentru a fi monitorizate periodic prin teste funcționale respiratorii, CT scanare pulmonară, respectiv ecocardiografie. La 3 săptămâni după ameliorarea tusei, scăderea febrei, revenirea gustului/mirosului, ar trebui început un program de recuperare respiratorie individualizat, recomandă specialistul.

La Sovata poți beneficia de astfel de programe care includ: gimnastica individuală de tonifiere a mușchilor respiratori și creșterea mobilității cutiei toracice, exerciții de respirație și educarea respirației, înot terapeutic și exerciții fizice în apă, oxigenoterapie simplă apoi forte, aerosoli și pulverizații la camera de sare cu apă sărată concentrată extrasă din Lacul Ursu.

Concentrația mare de sare din apă, prin efect intens antiinflamator și antihistaminic, va scădea hiperreactivitatea bronșică, prin scăderea inflamației și a tendinței la alergizare. De asemenea, la toate acestea se pot adăuga împachetări cu nămol pe zone mici, pentru stimularea imunității, electroterapie decontracturantă și analgetică la nivel cervical, dorsal și lombar, hidroterapie și drenaj limfatic de activare a circulației, adaugă dr. Suzana Pretorian.

Rezultatul? O oxigenare mai bună, aport nutrițional crescut și eliminări de substanțe ce întrețin aciditatea și, consecutiv, inflamația. Toate acestea grăbesc ameliorarea și cresc imunitatea locală și generală.

În ce măsură și în ce cazuri are loc recuperarea?

Conform specialistului, nu se știe dacă cei 30% dintre pacienți cu forme ușoare și medii, care totuși au afectare pulmonară tipică la CT, se vor recupera spontan complet sau nu, sau dacă o parte dintre aceștia rămân cu sechele.

Totuși, recomandarea este ca, indiferent de acestea, să fie început un program de recuperare individualizat pentru a crește elasticitatea cutiei toracice și capacitatea de efort, cât mai precoce după ameliorarea simptomatologiei de COVID-19, mai exact, în primele săptămâni.

Recuperarea totală după forme de mare severitate nu pare posibilă. În schimb, se poate obține, cu perseverență, maximumul de funcție respiratorie pentru acel caz.