Ce simptome poate avea femeia la menopauză – explică reputatul dr. Iosif Niculescu, medic ginecolog

De curând, s-a lansat o campanie ce are ca scop informarea femeilor despre simptomele menopauzei, dar şi despre modalităţile de a ameliorare a stărilor şi afecţiunilor asociate acestei perioade din viaţa femeilor. Reputatul medic ginecolog, dr Iosif Niculescu explică pe larg câteva simptome despre care femeile la menopauză nu vorbesc, dar care le afectează viaţa lor şi a celor din jur.

Femeia la 50 de ani are acum o viaţă foarte activă, ce implică susţinerea copiilor în tranziţia către maturitate, asumarea de noi responsabilităţi la locul de muncă, îngrijirea părinţilor sau a rudelor mai în vârstă. Cunoscând mai bine această stare fiziologică, femeile pot face faţă acestor roluri.
Din experienţa Dr. Iosif Niculescu, medic ginecolog, atât în Germania cât şi în România, peste 80% dintre femeile de peste 50 de ani ajung la doctor numai atunci când au simptome fizice, fără a înţelege legătura dintre instalarea menopauzei şi acestea. În plus, multe dintre paciente nu ştiu că stările lor negative (depresie, furie, anxietate, pierderea memoriei) au legătură cu instalarea menopauzei. Multe paciente înţeleg legătura între unele simptome deranjante (bufeuri) şi menopauză, dar nu ştiu că există soluţii pentru ele. Şi, în consecinţă, nu raportează doctorului aceste simptome.Conform Eurostat, durata medie de viaţă a unei femei din Europa este estimată la peste 80 de ani, ceea ce înseamnă că aproximativ 40% din perioada adultă este trăită în menopauză. Dacă în 1998 erau în evidenţă 477 milioane de femei la post-menopauză, se estimează că în 2045 vor fi 1.1 miliarde de femei la post-menopauză, la nivel global. În Europa, vârsta asociată cu debutul menopauzei este în creştere (mediana la 54 de ani), deşi factorii care induc menopauza timpurie sunt, la rândul lor, tot mai frecvenţi în viaţa femeilor – obezitate, fumat, sedentarism.

Menopauza precoce se instalează mai devreme de 40 de ani

O categorie specială de paciente sunt cele care au intrat în menopauză precoce, întrucât acestea necesită în mod aproape obligatoriu tratament. Putem vorbi despre menopauză precoce atunci când aceasta se instalează mai devreme de împlinirea vârstei de 40 de ani. În ultima perioadă, se observă o creştere a incidenţei acestui fenomen. Dacă rapoarte anterioare estimau o frecvenţă populaţională de 1%, date din 2011 indică creşterea acestui procent până la o valoare de 7,4%, conform unui studiu prezentat la conferinţa ESHRE (European Society of Human Reproduction and Embryology). Cifra actuală este greu de precizat tocmai datorită cauzelor multiple, din ce în ce mai des de natură chirurgicală. În plus, puţine paciente sunt diagnosticate, majoritatea nesolicitând ajutor de specialitate.

Recomandări

Selma Blair, motivul pentru care a ignorat ani de zile semnele sclerozei multiple

Legătura dintre migrene, dureri de cap şi schimbările de vreme

Insuficienţa/ lipsa hormonilor sexuali – estrogeni şi progesteron – în sânge determină  modificări semnificative:

• Modificări fiziologice – aproximativ 45% dintre femei prezintă tulburări de somn, oboseală, iritabilitate, migrene, depresie.
• 80% dintre femei experimentează simptome vasomotorii: bufeuri care pot lua forme foarte severe, pot ajunge până la 18 episoade pe zi şi pot afecta viaţa unei femei până la incapacitarea acesteia de a mai munci şi de a mai avea o viaţă socială normală; migrene; 55% dintre femei au aceste simptome înainte de instalarea menopauzei cu câţiva ani. Durata media a simptomelor vasomotorii este, în medie, de 7 ani la femei.
• 60% dintre femei au sindrom urogenital de menopauză: atrofie uretrală, atrofie vaginală, disfuncţii sexuale.
• Infecţii urinare: riscul de a face o infecţie urinară de-a lungul vieţii este de 20% şi creşte cu 1% pentru fiecare deceniu de viaţă. Incidenţa crescută a infecţiilor urinare la menopauză este asociată cu incontinenţa urinară, cistocel şi retenţia urinară. Infecţiile urinare la vârstă matură (între 20% în comunitate şi 50% la femei instituţionalizate) este asociată cu o rată mai mare de complicaţii şi morbiditate.
• 45% au simptome psihogene: furie/ iritabilitate, anxietate, depresie, perturbări de somn, lipsa puterii de concentrare, pierderea încrederii în sine.