Ce semne dă o tumoare pe creier, cum se tratează și care sunt efectele adverse, în funcție de metoda de tratament aleasă

Dr. Dan Mitrea, medic specialist neurolog, detaliază semnele pe care le dă o tumoare pe creier și ce modalități de tratament există.
15.06.2022
Ce semne dă o tumoare pe creier, cum se tratează și care sunt efectele adverse, în funcție de metoda de tratament aleasă
Sursa foto: Shutterstock

O tumoare pe creier reprezintă o masă de celule care se nasc anormal și se replică în mod necontrolat în creier. În funcție de localizarea tumorii, pacientul va resimți simptome specifice, iar metoda de tratament aleasă va genera, după sine, efecte adverse diferite.

Aflăm de la dr. Dan Mitrea, medic specialist neurolog, care sunt principalele simptome atunci când există o tumoare pe creier, cum se diagnostichează această afecțiune și ce modalități de tratament există.

Care sunt semnele tumorii pe creier

Simptomele tumorilor cerebrale diferă de la un caz la altul. Potrivit medicului neurolog Dan Mitrea, acuzele cel mai des întâlnite sunt:

  • durerile de cap, însoțite de greață și vărsătură (în special dimineața la trezire)
  • somnolența
  • deficite neurologice focale determinate de localizarea și extinderea tumorii
  • tulburarea de vedere pentru tumorile hipofizare
  • scăderea forței musculare pe unul din membre sau hemicorp
  • tulburare de vorbire prin dificultăți în articularea cuvintelor
  • tulburare de limbaj (dificultate în exprimarea sau dificultate în a înțelege ceea ce i se spune)
  • pareze de nervi cranieni (schwanomul de nerv vestibular)
  • crize epileptice focale sau generalizate
  • tulburări de comportament (pentru tumori cu localizare frontală)
  • tulburări de sensibilitate, tulburări de memorie sau atenție

Evoluția simptomelor este de cele mai multe ori progresivă, adică încep ușor și cresc în frecvență și intensitate.

Tumorile cerebrale sunt împărțite în patru grade de agresivitate de la 1 la 4, gradele fiind atribuite în funcție de parametrii de replicare și agresivitatea celulelor din care se alcătuiește tumora.

Gradul 1 indică o tumoră cu agresivitate scăzută, cu șanse de recidiva mică în cazul în care este tratată corect. Gradul 2 este un grad intermediar iar gradele 3 și 4 sunt grade cu agresivitate crescută și foarte crescută.

Tratamentul acestor tumori cerebrale este individual și, totodată, dependent de localizarea tumorii, mărimea acesteia, gradul de agresivitate precum și de vârstă și comorbidități, afirmă dr. Dan Mitrea, medic specialist neurolog.

Ce analize stabilesc diagnosticul de tumoare pe creier

Diagnosticul este realizat în urma parcurgerii a trei etape complementare:

  1. Evaluare clinică pentru încadrarea datelor anamestice și a datelor clinice.
  2. Evaluare imagistică – IRM cerebral este cea mai fidelă metodă de investigație imagistică pentru tumorile cerebrale. Este folosită atât în diagnostic, cât și în urmărirea evoluției bolii după tratament. Această procedură este complet non-invazivă și fără iradiere.
  3. Prelevarea de probă de țesut – intervenție neuro-chirurgicală.

Acest ultim pas are dublu scop: diagnostic și terapeutic. Partea de diagnostic presupune prelevarea țestului tumoral și analiza celulelor ce alcătuiesc tumora. Astfel, se stabilește ce tip de tumoră este, gradul de agresivitate al acesteia, precum și posibile anomalii moleculare ale acestei structuri care oferă o valoare prognostică asupra evoluției bolii, dar și posibile ținte terapeutice, explică medicul neurolog.

Tratamentul tumorilor cerebrale și reacțiile adverse

Tratamentul chirurgical, radioterapia sau chimioterapia reprezintă principalele decizii terapeutice care pot fi luate de către echipa multidisciplinară, fiecare metodă fiind însoțită de o serie de riscuri și efecte adverse.

Tratament chirurgical

Acest tip de tratament implică excizia completă a tumorii sau doar a unei bucăți din aceasta, pentru a se obține ameliorarea simptomelor și vindecarea sau ameliorarea evoluției bolii.

Riscurile intervenției chirurgicale: în urma acestei intervenții poate apărea un deficit neurologic, precum și risc de sângerare și de infecție.

Radioterapia

Această metodă de tratament implică folosirea de radiații (raze X sau protoni) pentru iradierea tumorii și/sau a fostului pat tumoral, în situația în care tumora a fost îndepărtată. Această procedură este non-invazivă , iar decizia de utilizare a acestei metode de tratament, precum și dozele de radiații ce trebuie administrate se discută în echipa multidisciplinară, depinzând de tipul de tumoră, localizare și raportul cu ariile învecinate, dar și de tipul de tehnică de iradiere folosit.

Efecte adverse: dureri de cap, oboseală, iritarea scalpului, pierderea temporară sau permanentă a părului în zona iradiată, tulburări de memorie și de atenție

Radiochirurgia

O componentă terapeutică aparte este radiochirurgia. Aceasta presupune iradierea cu multiple fascicule de raze ce se concentrează pe o arie restrânsă și care prin cumulul de energie pe care îl descarcă în zona de „întâlnire” a razelor, determină moartea celulelor tumorale. Este o metodă non-invazivă de tratament, presupune de cele mai multe ori o singură ședință de iradiere după care pacientul pleacă acasă. Sunt multiple tehnologii ce folosesc acest principiu, cea mai cunoscută fiind gamma knife.

Chimioterapia

Această metodă implică administrarea pentru o anumită perioadă de timp a unor medicamente care omoară celulele tumorale. Chimioterapia se poate efectua cu medicamente administrate pe gură sau perfuzabil. Medicamentul cel mai frecvent folosit în tumorile cerebrale maligne este temozolomid (medicament oral cu dispersie foarte bună la nivelul creierului). În urma testelor histologice, imunohistochimice și moleculare se va stabili ce tip de tratament chimioterapic este potrivit.

Efectele adverse: oboseala, greață, vărsături, anemie, scăderea apărării organismului împotriva infecțiilor, scăderea trombocitelor și, implicit, creșterea riscului de sângerare.

Recuperarea fizică, cognitivă și psihică este esențială pentru ameliorarea calității vieții. Aceste recuperări se realizează prin proceduri care implică: kinetoterapie, logopedie, terapie ocupațională și psihoterapie.

Dr. Dan Mitrea, medic specialist neurolog
Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Raluca Oprea: dieta echilibrată, primul pas în tratamentul ficatului gras